Poliţistul american, armele şi argumentele lui de apărare: legea, cătuşele şi glonţul de pe ţeava pistolului din dotare

Distribuie pe:

Criminalitatea a fost şi rămâne „în floare". Chiar şi în acele state federale în care cetăţenii contribuabili şi votanţii electorali îşi aleg singuri şeriful şi menţin în vigoare pedeapsa cu moartea.

Oficial se ştie că, în prima jumătate a acestui an, poliţiştii americani au ucis, bănuim că în legitimă apărare, nu mai puţin de 574 de persoane. Se presupune că cei ucişi s-ar fi aflat într-una dintre următoarele ipostaze: hoţi de nimica toată sau jefuitori de bănci şi de locuinţe care nu s-au oprit la prima somaţie a poliţistului, sau l-au ameninţat pe acesta cu arma de foc, sau cu te miri ce armă albă; deţinuţi în închisori deosebit de agresivi sau evadaţi; criminali de rând de tot felul; şoferi la volan şi motociclişti aflaţi pe drumurile publice, ameţiţi de alcool, de droguri sau stupefiante, şi care s-au comportat ofensator sau deosebit de brutal cu oamenii legii; aşişderea, violatorii şi violatoarele; scandalagii, pedofilii, proxeneţii şi teroriştii naţionali sau internaţionali.

Pentru a le justifica legitima apărare, au fost suficiente atât declaraţiile scrise şi verbale ale poliţistului implicat într-unul dintre astfel de cazuri, cât şi unele fotografii netrucate, ca şi înregistrările audio şi tv originale ale poliţistului sau ale unor martori oculari ocazionali. Doar extrem de rar se întâmplă ca un astfel de poliţist să fie suspendat din funcţie pentru o anumită perioadă. De arestat, anchetat şi condamnat, cu atât mai puţin! Aşa se petrec lucrurile în acele ţări unde legea-i lege, nu tocmeală! În niciun caz, fărădelege! Precum, păgubos se petrec lucrurile la noi, în România.

 

Lasă un comentariu