Ştiinţă şi... Religie

Distribuie pe:

„Religia şi ştiinţa sunt cele două feţe ori faze conjugate ale unui act complet de cunoaştere".

Pierre Teilhard de Chardin (1881-1955), geolog, paleontolog, fizician, antropolog, teolog şi iezuit francez. A încercat să armonizeze teoria evoluţionistă cu creştinismul. A fost profesor de geologie şi de paleontologie la Institutul Catolic din Paris şi preşedinte al Societăţii Franceze de Geologie. A efectuat cercetări ştiinţifice în Africa şi Asia, contribuind la descoperirea sinantropului. În anul 1936 a plecat în China, unde a stat timp de 20 de ani, şi unde a descoperit „Omul din Peking", un strămoş al omului modern. El a încercat să concilieze religia cu ştiinţa modernă.

***

„Datele astronomice ne conduc la viziunea biblică a originii lumii". „Spre regretul lor, savanţii nu pot da niciun răspuns clar, deoarece chimiştii au eşuat în toate încercările lor de a reproduce experimentele naturii în ce priveşte creaţia.

Robert Jastrow (1925-2008), astrofizician american, director NASA-1981

***

A fi fără Dumnezeu necesită o doză mult mai serioasă de credinţă, de compromisuri intelectuale şi de optimism vesel care pierde contactul cu terenul solid al datelor obiective pe care realitatea observabilă le pune la dispoziţie. De fapt, ateismul este şi el tot un fel de religie, care încearcă să ofere un răspuns pertinent întrebărilor profunde şi neliniştitoare ale omului. Numai că, pus faţă în faţă cu datele incontestabile ale realului, ateul constată că nu poate merge până la capăt pe afirmaţiile care le face. Mai devreme sau mai târziu se va împiedica de înseşi argumentele sale şubrede. Eu nu am destulă credinţă ca să fiu ateu. Nu e uşor să fii ateu"! (Ionuţ Pintea).

Norman Geisler & FrankTurek, „Nu am destulă credinţă ca să fiu ateu"

„1001 CUGETĂRI"

Lasă un comentariu