Da, aşa cred specialiştii în economie că ar fi necesar să fie gândit şi elaborat, pentru ca în viitorii ani să coexiste industriile existente (cel mai adesea, energo-intensive) cu dezvoltarea întreprinderilor de inovaţie şi creativitate bazate pe ştiinţă, tehnologii digitale, talent şi… tineri foarte bine şcolarizaţi.
De ce este necesară tranziţia spre o economie competitivă? Pentru că - remarcă aceiaşi specialişti - în România avem încă o pondere însemnată de industrii energo-intensive care sunt marile rafinării de petrol, fabricile de îngrăşăminte chimice, industria de aluminiu, siderurgia de la Galaţi, fabricile de ciment. Or, aceste mari unităţi industriale au o marjă redusă de profit datorită costurilor cu energia pe unitatea de produs. Bunăoară, în petrochimie, costurile cu energia se ridică la 50-85%, în îngrăşăminte chimice, 30-80%, în industria aluminiului, 20-56%, în industria cimentului, 15-50%. iar în siderurgie, 10-40%. Urmarea: marja redusă de profit. Cum însă aceste industrii asigură un mare număr de locuri de muncă, tranziţia spre o economie competitivă este necesară. Ea înseamnă, în opinia specialiştilor, o combinaţie de stimuli financiari pentru industriile autohtone care să facă faţă competiţiei globale şi pentru noi întreprinderi mici şi flexibile cu mare potenţial autonom de profit.
Din păcate, România a început multe tranziţii din '89 încoace - foarte puţine încheiate cu succes în economie. Dar, una nici nu a început-o, ca obiectiv al unui plan gândit şi elaborat corespunzător: tranziţia spre economia competitivă.
