Nevoia de ştiinţă agricolă

Distribuie pe:

Judeţul Mureş se situează printre primele locuri din România la capitolul performanţe în producţia agricolă, fapt datorat, în primul rând, competenţei profesionale a fermierilor, marea majoritate dintre ei cu studii superioare în domeniul agriculturii, dar şi cu o experienţă profesională acumulată prin practicarea unei agriculturi intensive, moderne, de nivel mondial. Competenţa profesională, dotarea cu utilaje din ultima generaţie şi sprijinul comunităţii europene prin subvenţii acordate la timp au favorizat obţinerea unor producţii record la cereale şi plante tehnice, cu toate capriciile meteorologice. Lipsa unui sistem de irigaţii şi distrugerea bazelor de recepţie a cerealelor, a topitoriilor de in şi cânepă, a fabricii de conserve sunt impedimentele care au provocat şi provoacă în continuare o oarecare criză în dezvoltarea exploataţiilor agricole. Îmbucurător este şi faptul că sfecla de zahăr a rămas singura „cultură de aur" a judeţului Mureş, iar producţiile obţinute la această cultură, de 60.000 -70.000 kg/ha,

sunt la nivel european. Şi la capitolul horticultură ne situăm pe locuri fruntaşe, prin salvarea de la distrugere a livezilor din „Ţara Mărului", unde, fermieri de talia inginerului Vasile Hangan, obţin producţii de fructe, mere peste 10.000 kg/ha. Silvia Jude, şef serviciu la DADR Mureş, ne declara că într-o statistică oficială Mureşul este cotat printre primele trei locuri din ţară la producţia de cereale: la grâu 4.000-7.000 kg/ha, soia - 3.000 kg/ha; porumb boabe - 5.000 kg/ha; floarea soarelui - 2.200 kg/ha. Dacă culturile vegetale nu ar fi fost afectate de seceta prelungită din vară, producţiile erau mult mai mari. Aminteam despre competenţa profesională a fermierilor, despre faptul că respectă tehnologiile de cultură adaptate la condiţiile de secetă instalată în ultimii ani şi în judeţul Mureş.

Un factor hotărâtor în realizarea acestor rezultate îl reprezintă şi alegerea soiurilor şi hibrizilor rezistenţi la stresul termic. Miercuri, 9 septembrie, am vizitat Centrul de Testare şi Încercarea Soiurilor de Plante din Luduş, locul unde sunt testaţi în hibrizii nou-creaţi şi soiurile de plante adaptate pentru Câmpia Transilvaniei. Drd. ing. Vasile Dancu - un specialist pasionat de cercetarea agricolă, meticulos din cale-afară, m-a condus în câmp, să-i văd loturile comparative. Mărturisesc că o asemenea organizare în amplasarea variantelor cu diferite soiuri de plante n-am mai văzut decât la Institutul din Fundulea, în vremurile bune. Centrul de la Luduş a rămas în viaţă prin strădania inginerului Dancu, şi se află în subordinea Institutului de Stat pentru Testarea şi Încercarea Soiurilor de Plante Bucureşti (ISTIS), cu 22 de centre în ţară. Centrul de la Luduş este o instituţie de interes public, sub protecţie fitosanitară, aici sunt testate soiurile de camelină, o plantă pentru ulei folosit la biodiesel; inul pentru fibră - 2 variante; cânepa pentru sămânţă şi cânepă energetică; sfecla de zahăr-8 variante; soia cu 26 de variante, o adevărată minunăţie; cartoful cu 10 variante; trei experienţe pentru porumbul boabe cu 66 de variante şi 10 variante cu porumbul pentru siloz; floarea soarelui lot demonstrativ, cu 22 de hibrizi. O experienţă extrem de interesantă, care merită să fie văzută de crescătorii de animale, o reprezintă Sorgul Hibrid cu Iarba de Sudan, trei variante pentru furaj însilozat. Având în vedre faptul că Sorgul este rezistent la secetă, hibridul respectiv asigură o producţie de masă verde de 40-50 tone /ha, această cultură se recomandă pentru furajarea taurinelor, mai ales că la Staţiunea de Cercetări Zootehnice Sângeorgiu de Mureş a fost testat acest furaj cu rezultate spectaculoase. Este o adevărată binecuvântare pentru agricultorii mureşeni funcţionarea acestui centru din Luduş şi ne miră dezinteresul autorităţilor judeţene pentru protejarea şi apărarea unui patrimoniu naţional extrem de valoros pentru viitorul agriculturii din Câmpia Transilvaniei. Să-mi fie cu iertare, dar succesul agricultorilor mureşeni se datorează şi existenţei acestui centru. Cine crede că fără ştiinţă de carte, fără informări prin simpozioane, prin cercetări şi experienţe în teren se poate practica o agricultură performantă se înşeală amarnic. Din fericire, fermierii mureşeni au înţeles acest deziderat confirmat de rezultatele din teren.

 

Lasă un comentariu