Excelent textul prin care dl ALEX MACHEIN le oferă compatrioţilor săi basarabeni, din Republica Moldova, 13 argumente clare şi convingătoare pentru a înţelege oricine cât de mari vor fi dincolo de Prut (şi de Nistru!) binefacerile de pe urma a ceea ce oricum se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu: UNIREA CU ROMÂNIA! Dar, evident, cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru toată suflarea omenească din vremelnica Republică Moldova!
Cel mai convingător mi s-a părut al 14-lea argument al clarvăzătorului român din Basarabia: Republica Moldova este o ţară prea mică pentru hoţii de la Chişinău... Nu le poate face faţă!
Citind textul dlui ALEX, mi-am pus întrebarea firească: dar care ar fi argumentele care să conteze pentru noi, cei de dincoace de Prut?!
De ce am dori şi noi această Unire?
Şi am dat să găsesc şi eu măcar tot 13-14 argumente pentru care Bucureştiul, chiar aşa lipsit de primar cum e, ar trebui să-şi dorescă Unirea Basarabiei la Ţara-Mamă!
Şi chiar în clipa următoare mi-am dat seama, iluminat, că trăim un moment istoric despre care putem spune că este cel mai propice pentru a face cât mai repede Unirea, de azi pe mâine dacă se poate, la noapte chiar! Un moment de care trebuie să profităm cu graba cea mai mare!
Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n gură!
Pentru prima oară în ultimii ani, Bucureştiul are mare nevoie de această Unire, mai mult decât Chişinăul! Iar noi, românii din România, e cazul să ne dăm seama că avem mult mai mare nevoie de basarabeni decât am crezut vreodată!...
Aşa le-a întors Dumnezeu, ca să ne mai mirăm odată cât sunt de nepătrunse căile Domnului!
Actuala situaţie demografică dramatică, şi mai ales cea tragică spre care se îndreaptă Europa, atât de primejdioasă pentru toţi europenii, în România, în mod miraculos, poate fi contracarată printr-un act politic a cărui înfăptuire se tot amână din motive neclare, neserioase, nedemne de a mai fi luate în seamă: eliminarea ultimelor consecinţe nefaste ale tratatului criminal dintre Stalin şi Hiter, din 1939!
Condamnat de toată lumea, de pe urma acestui act banditesc mai supravieţuieşte, ca o sechelă nevindecată încă, ca un atavism, graniţa de pe Prut!
Din pricina cârdăşiei bolşevico-naziste, cea mai bezmetică din toată istoria lumii, noi, românii, noi, România, avem câteva milioane de refugiaţi cărora e timpul să le deschidem poarta întoarcerii acasă!
Noi, domnilor de la Bruxelles, avem o cotă de refugiaţi de câteva milioane, care aşteaptă, de peste 75 de ani, să revină în Patria lor, a străbunilor lor!
Nu poate fi moment mai potrivit pentru efectuarea acestui gest de justiţie istorică decât zilele acestea, pe care le trăim cu atâta spaimă şi îngrijorare! Dumnezeu ne oferă această neaşteptată ocazie ca spaima să facă loc bucuriei nesfârşite a ReÎntregirii!
Dacă până acum au existat reţineri şi argumente pentru tergiversarea Unirii, acestea cad toate în faţa realităţii pe care o trăim de câteva zile: suntem ameninţaţi cu o invazie! O invazie pe care liderii europeni o acceptă cu o uşurinţă suspectă, criminal propriu zis! Dinaintea acestei invazii programate, noi putem să ne dăm la o parte: doamnă Merkel, noi, românii, avem o solicitare mai veche, din partea a 4-5 milioane de refugiaţi, care de 75 de ani sunt obligaţi să trăiască rupţi de Ţara lor! Până acum ne-aţi tot împiedicat să ne regăsim sub acelaşi acoperiş!... Înainte de a ni se fixa o cotă de refugiaţi de ultimă generaţie, îngăduiţi-ne să respectăm ordinea aşteptării şi să-i primim mai întâi pe refugiaţii noştri!
Da, faţă de refugiaţi trebuie să avem toată înţelegerea!
Dar există o listă a refugiaţilor, o listă de aşteptare, şi situaţia refugiaţilor trebuie rezolvată în timp şi într-o anumită ordine! Nu cumva trebuie să începem cu cei care aşteaptă, nu de câteva zile, ci de câteva generaţii ca Europa să le acorde atenţia şi înţelegerea cuvenite unor refugiaţi?!
Odată înfăptuită politic Unirea, vor urma costurile întregirii. Costuri imense, ştim bine asta din experienţa Germaniei, cât a costat unirea RFG cu RDG... Toată lumea va fi de acord că aceste costuri vor fi atât de mari, încât nu ne vom permite luxul de a mai cheltui şi pentru refugiaţii altora!...
...Iată, pe scurt, schiţa unui scenariu politic deloc fantezist sau utopic!
Nu e nevoie decât de voinţa politică a unei clase politice care are acum ocazia de a se spăla de toate păcatele din ultimii ani! Nu e nevoie decât de analiza lucidă a paşilor care trebuie făcuţi!
Iar dacă clasa politică nu poate imagina acei paşi, să lase societatea civilă să-şi ia răspunderea! Adică să ia cu asalt frontiera de pe Prut, aşa cum au făcut ceilalţi refugiaţi cu frontiera, mult mai simandicoasă, mai bine apărat, a spaţiului interzis Schengen!...
Vom lua cu asalt frontiera de pe Prut din ambele direcţii! O vom spulbera dintr-o sorbire, ca pe Milcovul de odinioară!
Doamne, ajută!
Post scriptum: Mai corect este să spunem Mulţumescu-Ţi, Doamne!, pentru cum ai întors lucrurile în aşa fel, ca să putem înfăptui dreptatea pe acest pământ românesc. Nu ne-ai uitat, Doamne!...
