„C-aşa-i lumea, trecătoare", vorba cântecului… La 100 de zile de guvernare a USL (ulterior, transformat în USD), premierul Victor Ponta (pe atunci, pe cai mari: co-preşedinte al USL, premier şi preşedinte al PSD) declara că: „A făcut un pact cu preşedintele de atunci, Traian Băsescu şi că «a propus-o pe Laura Codruţa Kovesi la conducerea DNA pentru că partenerii europeni aveau nevoie de garanţie că USL nu a venit la Putere ca să pună mâna pe DNA»".
Desigur, nu putem ştii (decât, eventual, bănui!) în ce măsură Victor Ponta - cu gândul la posibilele viitoarele dosare de corupţie - a urmărit, propunându-o pe Kovesi în fruntea DNA - să-şi „asigure spatele", o oarecare clemenţă din partea DNA-ului!
Poate, da, poate nu! fapt este că, de atunci lucrurile s-au schimbat - „c-aşa-i lumea, schimbătoare" (nu doar trecătoare!) - şi Victor Ponta a căzut de pe „caii mari" pe care-i călărea, înclinat să ia hotărâri de unul singur, ce au născut multe controverse şi dezavuări - şi, în cele din urmă, a pierdut (prin demisie) şefia PSD. Nu însă şi (deocamdată!) şefia Guvernului, după trimiterea în judecată a lui Victor Ponta. De ce? Întrucât, potrivit declaraţiilor preşedintelui interimar al PSD, Liviu Dragnea, „PSD nu-şi permite o plecare a lui Victor Ponta din fruntea Guvernului câtă vreme asta ar însemna plecarea partidului de la Guvernare, neavând nicio garanţie că preşedintele Iohannis va desemna un candidat de prim-ministru tot de la PSD…"
Aşadar, după trimiterea în judecată a lui Victor Ponta, anunţată de DNA, se poate spune - mai în glumă, mai în serios - că: „Dacă Victor Ponta n-a «pus mâna» pe DNA, a pus DNA-ul «mâna pe el!»" Urmarea? În pofida „subţirimii" Dosarului (trimis în judecată în dosarul „Turceni-Rovinari"), conform analiştilor, Victor Ponta de azi, ca premier, nu mai are autoritatea cerută de fişa postului. Nu pentru că - aşa cum bla-blagesc ofiţerii acoperiţi din presă - imaginea României e ciobită rău -, ci pentru că Victor Ponta (care, să recunoaştem, a făcut şi multe lucruri bune, pentru românii de rând!) e consumat din punct de vedere politic. Pentru că Liviu Dragnea îl ţine în lesă, deşi epopeea judiciară implică multe momente umilitoare pentru un premier în cazul căruia autoritatea e principala armă. Sigur, procesul durează. Potrivit procedurii de Cameră preliminară, judecătorul va acorda un termen de minim 20 de zile, interval în care inculpaţii (Victor Ponta, Dan Şova, alături de alţi trei complici) pot depune cereri şi ridica excepţii. Potrivit legii, în 60 de zile de la trimiterea în judecată, magistraţii verifică dacă probele au fost administrate corect de procurori, după care începe procesul propriu-zis.
Dincolo, însă, de trimiterea lui Ponta în judecată, spuneam că Guvernul său (USD) a făcut şi lucruri bune. Printre altele, ţara noastră avea în 2013 una din cele mai ridicate rate de creştere economică din Uniunea Europeană, după cele din statele baltice. Stabilitatea macroeconomică a constituit principalul obiectiv al anilor 2012-2013, iar cel pentru 2014-2016 este relansarea economică. În ce măsură aspectele favorabile ale economiei s-au regăsit, cât de cât, în creşterea nivelului de trai al populaţiei, asta o pot spune doar românii de rând!
Fapt este că, profitând de conjunctura nefavorabilă prin care trece Ponta - dar fără a ne oferi, nouă cetăţenilor, niciun program economico-social (pe care, poate, nu-l are!) -, PNL-ul încearcă din răsputeri răsturnarea Guvernului Ponta. Nu e nici prima, şi, probabil, nici ultima încercare. Cu o moţiune de cenzură scrisă pe genunchi, intitulată „Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!", PNL încearcă să dărâme guvernul pentru a patra oară! Numai că, pentru ca moţiunea de cenzură să treacă, PNL ar trebui să ia voturi de la UNPR sau de la ALDE, lucru puţin probabil în condiţiile în care atât Gabriel Oprea, cât şi Călin Popescu Tăriceanu au anunţat că susţin guvernul Ponta.
Dar, vorba românului: „Încercarea, moarte n-are!" Vom trăi şi vom vedea…
