Joi, 24 septembrie, a avut loc lansarea oficială a candidaturii municipiului Târgu-Mureş pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, cu mesajul oficial „Făcut în Târgu-Mureş", care vorbeşte despre un oraş în care înveţi pe viu despre ce este Europa, despre unitatea în diversitate. Asociaţia este formată din primăriile Târgu-Mureş, Sighişoara, Sovata şi Consiliul Judeţean Mureş. La eveniment au participat, alături de organizatorii de la Asociaţia „Târgu-Mureş - Capitală Culturală Europeană a Culturii 2021", diferite personalităţi ale judeţului implicate în acest proiect. Vorbim aici de dr. Raed Arafat, ambasadorul municipiului Târgu-Mureş în cadrul proiectului, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, viceprimarul municipiului Târgu-Mureş, Claudiu Maior, directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soós Zoltán, viceprimarul municipiului Sighişoara, Ionel Gavrilă, primarul oraşului Sovata, Peter Ferenc, prof. dr. Horaţiu Suciu, ambasador al proiectului, prefectul dr. Lucian Goga şi mulţi alţii.
„Făcut în Mureş", mesajul care uneşte
Pentru a creşte şansele de câştig al titlului, cei din cadrul Asociaţiei „Târgu-Mureş - Capitală Europeană a Culturii 2021" au ales ca subiect principal al candidaturii multitudinea de limbi, obiceiuri, etnii, culturi şi credinţe care alcătuiesc realitatea cotidiană a oraşului. Campania este o premieră în România, fiind prima lansată, în paralel, în 5 limbi (română, maghiară, germană, engleză şi romani), va vorbi despre experienţele unice pe care fiecare comunitate a oraşului le oferă şi le trăieşte aici de sute de ani. „Până în 10 octombrie urmează să definitivăm proiectul nostru, să-l depunem şi să ne uităm frumos pe avizier să vedem dacă Târgu-Mureşul se va afla pe lista scurtă după preselecţie. Suntem în echipa care s-a înscris cu 64 de zile înainte de termenul de depunere, a fost un sprint cu oameni care au pus mult suflet", a declarat Ciprian Dobre, preşedintele CJ Mureş. „Eu cred că a fi Capitală Europeană în cultură înseamnă a fi un oraş care a influenţat mai mult în afara oraşului decât în interiorul lui. Târgu-Mureş, fără discuţie, a avut un impact major şi în alte ţări, să dau un exemplu Republica Moldova, pentru că acest oraş a adoptat o idee când o vedeau ca utopie. Acel sistem creat în Târgu-Mureş a fost adoptat astăzi de toată România şi de alte ţări. Un oraş cultural înseamnă să fie recunoscut de alţii, şi mâine o să vedem ce însemnă să fii recunoscut de alţii din întreaga lume, cel puţin în domeniul medicinii de urgenţă", a declarat dr. Raed Arafat. „Târgu-Mureş îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi capitală a culturii în Europa pe partea medicală şi culturală şi sunt sigur că merităm acest lucru. Vă promit că tot ceea ce ţine de mine voi face şi mă voi angaja pentru reuşita acestui proiect", a declarat dr. Horaţiu Suciu. La eveniment au mai vorbit şi invitaţi din străinătate care, la rândul lor, au creat proiecte câştigătoare pentru diferite oraşe care au devenit Capitale Culturale Europene, oameni de cultură, specialişti în domeniu.
Ateliere specifice mureşene
După conferinţa de presă, invitaţii au putut vedea direct o parte dintre atelierele ce vor fi deschise publicului în următorii ani. Vorbim aici de atelierul de gulaş, unde doi ardeleni, renumiţi în satul lor pentru reţeta de gulaş purtată din familie în familie, şi-au spus aproape toate secretele deasupra unui ceaun fierbinte. Atelierul de viori, unde doi maeştri strungari au lucrat la viorile lor într-un colţ de muzică cu alte instrumente produse în Târgu-Mureş, atelierul de olărit - unde s-au creat diverse obiecte, povestind ce fac vasele de lut din regiune şi, nu în ultimul rând, atelierul de vin unde s-a putut vedea cum se face mustul într-un mod tradiţional.
