Unul dintre cei mai competenţi specialişti în agricultura mureşeană, ing. mecanic agricol Mircea Radu- consilier judeţean şi fermier respectat în Câmpia Transilvaniei, omul care a contribuit zeci de ani la modernizarea fostelor SMA din judeţ până în 1990, îmi declara zilele trecute: „Domnule, terenul agricol este cea mai mare avuţie a românului, fiindcă, atâta timp cât are o palmă de pământ nu piere de foame. De acea, pentru nimic în lume nu avem voie să vindem pământul străinilor, sau samsarilor aflaţi în slujba afaceriştilor din afara ţării, care oferă 4.000-5.000 de lei/ha, când valoarea reală este undeva peste 10.000 de lei…"
Târziu, după ce a cântat de trei ori cocoşul redeşteptarea naţională, vremelnicii guvernanţi ai României democrate au venit cu o lege, Legea nr.17/2014- Unele măsuri care reglementează vânzarea, cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, în sensul că vânzătorul este obligat să anunţe primăria despre intenţia de vânzare, să fie afişată oferta şi preţul, în ideea că au prioritate vecinii, arendaşi, precum şi statul român prin Agenţia Domeniilor Statului, la preţ şi în condiţii egale, iar, dacă nu există un asemenea cumpărător, terenul se poate înstrăina altui cumpărător. Cât priveşte situaţia străinilor, reglementările au rămas în coadă de peşte, chiar dacă samsarii din domeniu au cumpărat terenuri agricole pe baza unui contract de cumpărare înscris pe o „ hârtie de şerveţel", să-mi fie iertată expresia nu prea ortodoxă.
O altă lege pentru eliminarea samsarilor din pieţe este Legea nr.145/2014-Stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. Prin amabilitatea ec. Ioan Rus- director executiv la DADR Mureş, am intrat în posesia măsurilor stipulate de lege pentru reglementarea pieţei produselor din sectorul agricol. Având în vedere că avem numeroşi cititori interesaţi de o piaţă agricolă civilizată,
ne-am permis să publicăm o sinteză din aceste măsuri: „Produsele valorificate în baza carnetelor de comercializare nu sunt impozitate sau fiscalizate sub nici o formă. Atestatul de producător şi Carnetul de comercializare încurajează accesul direct al producătorilor în pieţe, aceştia nu au obligaţia de a emite bon fiscal, nu au nevoie de casă de marcat fiscală şi nu vor elibera cumpărătorului în pieţele organizate niciun document, decât la solicitarea acestuia. Atestatul de producător reprezintă documentul eliberat persoanelor fizice care desfăşoară activitate economică în sectorul agricol, valabil pentru titularul acestuia, şi care atestă calitatea de producător agricol persoană fizică. Toate persoanele fizice care obţin din propria fermă/gospodărie produse agricole au obligaţia de a deţine Atestatul de producător, iar persoanele care depăşesc necesarul de consum propriu, şi acestea sunt destinate vânzării, au obligaţia de a deţine şi carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol, comercializarea acestora se face în baza documentului de identitate şi a carnetului de comercializare. În cazul transportului şi atestatul de producător produse agricole de persoane fizice, producătorii agricoli trebuie să deţină documentul de identitate şi atestatul de producător…
Exercitarea activităţilor de comerţ cu ridicata sau cu amănuntul a produselor agricole obţinute în ferma/ gospodăria proprie de către producătorii agricoli persoane fizice se realizează numai în baza Carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol, eliberat în baza Atestatului de producător. Este interzisă vânzarea, în baza carnetului de comercializare, a produselor cumpărate de la terţe persoane (alte) persoane. Deţinătorii spaţiilor de comercializare cu ridicate sau cu amănuntul au obligaţia organizării de spaţii de vânzare distincte, în procent de minimum 40 la sută din totalul spaţiilor de vânzare existente, rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli-persoane fizice deţinătoare de atestate de producător şi ale carnetului de comercializare"
Samsarii din pieţe încă nu s-au eliminat în totalitate, iar cei care vând produse agricole la tarabe au înfiinţate societăţi comerciale.
Semnalăm un alt aspect legat de atacul cetăţenilor asupra nucilor de pe marginea drumurilor şi din proprietăţile private. Sunt cazuri când s-au furat nucile din gospodăria cetăţeanului, şi acesta să se trezească la poartă sau în piaţă cu un vânzător care îi oferă nucile din copacul proprietarului. Oricum, legiuitorul vine să sprijine intrarea în normalitate a pieţei din agricultură, chiar dacă a trecut un timp îndelungat.
