Cu motivaţie clară din interes, cu curaj de partid şi nemăsurată ambiţie de a se căţăra tot mai sus pe o scară ierarhică, Robert Negoiţă, primarul Sectorului 5 al Capitalei, preşedinte al PSD Bucureşti, şi-a anunţat, cu tobe şi trâmbiţe, candidatura la cea mai înaltă funcţie, cea de preşedinte pesedist. Doar la o zi, lui Negoiţă i-a mai căzut curajul în călcâie, s-ar putea după vreo discuţie, între patru ochi, cu preşedintele interimar Liviu Dragnea, candidat principal la această importantă, cea mai înaltă funcţie în PSD, el s-a răzgândit, a făcut pasul înapoi, anunţând că nu mai candidează, că îl va susţine pe Liviu Dragnea, pentru a fi ales la viitorul Congres al PSD. „Eu fac parte din echipa lui Liviu Dragnea şi, împreună cu PSD Bucureşti, îl susţin în acest demers", spunea Robert Negoiţă. Ce s-a întâmplat? Oare - se întreabă un coleg de breaslă -, „pe curajosul Robert l-a vizitat «Bau-Bau», după ce acesta şi-a criticat şefii, pe motiv de grave probleme cu justiţia"? Asta, da „consecvenţă" pesedistă! Un pas înainte, doi paşi înapoi!
