Cu mai bine de 20 de ani în urmă, la Sighişoara, s-a stabilit o scoţiană pe nume Dorothy Tarrant. Iniţial, a venit cu un grup de studenţi din oraşul american Boston, pentru a lucra la Secţia Pediatrie - „Distrofici" din cadrul Spitalului Municipal, prin programul „Romanian Studies Program".
În decurs de 20 de ani, prin acest program, au venit la Sighişoara peste 500 de studenţi. Pe lângă activitatea umanitară, s-a creat şi s-a statornicit o punte de legătură între studenţii străini şi familiile la care locuiau, aceştia având posibilitatea să cunoască pe lângă tradiţii şi limbă, felul de a fi al românilor la ei acasă.
Văzând nevoile comunităţii, Dorothy Tarrant a început un program cu copiii străzii din Sighişoara, reuşind să pună bazele Fundaţiei „Veritas", prin care a dezvoltat o cantină socială, apropiindu-se şi de adulţii cu nevoi speciale izolaţi, fără nicio şansă de socializare. Şi, astfel, a deschis un club sub sigla „Împreună", apoi s-a gândit la vârstnici.
Între timp, a dezvoltat un program educaţional, care oferea ore de informatică, de ecologie, de engleză pentru români şi ore de germană şi învăţarea limbii române pentru studenţii străini. Iniţial, programele implementate s-au bazat pe voluntariat, prin chiar studenţii veniţi din America, numai că activităţile se succedau în ritm alert, cu participare tot mai numeroasă din partea tinerilor dornici să înveţe o limbă, o meserie. Şi-a dat seama că trebuie să apeleze la translatori, şi atunci a apelat la adolescenţii din liceele sighişorene care vorbeau engleză, ei înşişi devenind translatori.
Multor tineri, doamna Dorothy le-a oferit şansa să urmeze o facultate, plătindu-le efectiv şcoala. Aşa că, de pe băncile liceului, mai apoi, au avut şansa să lucreze pentru Fundaţia „Veritas" şi să facă în paralel facultatea, mulţi dintre ei având în prezent propriile lor fundaţii umanitare. „De fapt, aşa este gândit sistemul: să-i educi, să-i creşti şi după aceea să meargă mai departe dezvoltându-şi propriile activităţi umanitare similare, în spiritul celor învăţate în anii de voluntariat", spune doamna Dorothy.
În prezent, Fundaţia „Veritas" are în grijă peste 350 de persoane asistate pe săptămână, dintre care 120 de copii (de la preşcolari, şcolari şi adolescenţi), până la vârstnicii trecuţi bine de 90 de ani. În programul pentru copii, în jur de 65% sunt romi, dar în cadrul fundaţiei se află şi copii maghiari, români, fiind de apreciat întâlnirea între copiii diferitelor etnii, fără discriminări. Angajaţii Fundaţiei „Veritas" sunt poligloţi, fiecare cunoscând, pe lângă limba maternă, una sau două limbi de circulaţie internaţională.
Fundaţia „Veritas" are constituit corul „Gospel" ,condus de organistul Bisericii din Deal - Theo Halmen, iar pentru 2016, tot un american, la bază profesor de muzică şi dirijor, stabilit de vreo doi ani în satul Ţigmandru, are în plan constituirea unui cor al copiilor sighişoreni.
Sediul Fundaţiei „Veritas" se află în chiar mijlocul cetăţii medievale, numit „Casa de pe stâncă", o clădire masivă cumpărată de doamna Dorothy Tarrant din banii ei proprii. Acolo, există şi un Centru Educaţional, înfiinţat cu fonduri acordate de Agenţia Americană de Dezvoltare.
Din păcate, Consiliu Local Sighişoara nu finanţează această fundaţie cu nicio leţcaie, în schimb Consiliul Judeţean Mureş, contribuie la finanţarea Fundaţiei „Veritas", pe anul în curs fiind depuse patru proiecte, din care trei au fost finanţate. Din păcate, pentru un proiect din acest an, banii trebuie returnaţi pe considerentul că evenimentul a avut loc înainte de aprobarea acordării banilor pentru Târgul Meşteşugarilor.
În perspectivă, se doreşte transformarea tuturor serviciilor în centre de zi, un centru de reabilitare, cu kinetoterapeut, un centru de consiliere, numai că, pentru toate aceste activităţi este nevoie de angajarea unor oameni cu pregătire profesională de excepţie. Pe bună dreptate, se pune întrebarea, ce ar fi comunitatea fără „Veritas"? Dacă „Veritas" şi-ar închide uşile, câţi oameni din comunitate vor fi afectaţi?
Doamna Dorothy Tarrant, cea care a fost şi este sufletul Fundaţiei „Veritas", Cetăţean de Onoare al oraşului Sighişoara, precum şi doamna Petronia Popa, directorul executiv al fundaţiei sunt două personalităţi de excepţie, care au strâns în jurul domniilor lor oameni de o probitate morală şi un altruism demne de toată lauda, cu darul iubirii de oameni, punând mai presus de orice gestul uman plin de compasiune, respect, ajutor necondiţionat pentru cei ce au nevoie de sprijin de ajutor.
Deşi spune că pleacă în Scoţia, locul de baştină, o lună, două pe an, doamna Dorothy nu poate să stea prea mult, având acea chemare lăuntrică care o face să se întoarcă spre locurile în care şi-a dăruit sufletul. E greu ca, în ziua de astăzi, să mai găseşti asemenea personalităţi de excepţie, cărora să le pese de durerile, necazurile şi nevoile semenii lor. Aici apare marea lecţie pe care trebuie să o învăţăm - chintesenţa creştinismului - cum spune doamna Dorothy.
