Raţionament de copil

Distribuie pe:

Un copil a ajuns cu lecţiile la Legea gravitaţiei a lui Newton, dar el nu o putea pricepe şi a cerut tatălui său să-i explice mai detaliat. Tatăl a căutat să-i spună că datorită acestei legi toate lucrurile se ţin împreună. Copilul a cugetat puţin, apoi a întrebat: „Dar înainte de a fi votată aceste lege, cum s-au ţinut împreună?" El ştia că legile se votează şi nu putea concepe cum au fost toate, înainte de legea aceasta. Întreaga creaţiune nu poate fi înţeleasă fără Dumnezeu, fără un creator.

 

Coarne încurcate

Doi cerbi puternici au fost găsiţi morţi într-o tarla cu floarea-soarelui. Ei s-au luptat între ei şi li s-au încurcat coarnele. După multă istovire, au căzut amândoi, n-au mai putut să se ridice, nu au avut ce să pască şi au pierit de foame. Dar tragedia coarnelor încurcate se petrece şi între oameni. Aprinşi de diavol, cu pasiuni, dor de întâietate, ambiţii, unii se luptă şi nu se lasă, îşi încurcă coarnele, apoi cad doborâţi. Să ne unim inimile, nu coarnele.

 

N-am rezistat chemării lui

După ce au cules via şi au stors vinul într-un butoi de 100 litri, fiindcă erau ţărani săraci şi fiindcă ştia că soţului îi place să bea, soţia i-a cerut să se abţină de la băutură, ca să poată vinde vinul în săptămâna Crăciunului şi astfel vor putea să facă nişte bani pentru sărbători. Soţul a consimţit la aceasta. Ea, ca să fie sigură că el nu va bea, a luat ceara roşie şi cu o lumânare a topit-o în jurul dopului de sus şi i-a spus soţului că a făcut aceasta ca să fie sigură că el nu bea. Ori de câte ori cobora în pivniţă, ea se uita la dop şi vedea că ceara roşie e acolo. El însă, când ea pleca de acasă, lua ulcica, cobora în pivniţă, deschidea dopul de jos şi îşi lua porţia. Şi, de multe ori, fiindcă îi plăcea vinul rece, se aşeza pe spate şi deschidea dopul butoiului, să-i curgă în gură. În prag de crăciun, când soţia s-a dus să deschidă butoiul ca să vândă vinul, butoiul, era gol. Ceara era în jurul dopului de sus, dar vin nu mai era. Atunci ea şi-a dat seama că a uitat de al doilea dop. Furioasă, s-a dus în cameră şi a început cearta că unde e vinul. El s-a scuzat, spunând că n-a putut rezista. Întotdeauna când a coborât în pivniţă, butoiul l-a chemat, iar el, ascultându-l, butoiul s-a golit. „Acum vei rămâne cu cămaşa ruptă şi fără haine noi de sărbători" îi zise ea.

„Vinul… alunecă uşor, dar pe urmă ca un şarpe muşcă." (Proverbe, capitolul nr. 23, versetul nr. 31-32)

Lasă un comentariu