„Să nu socoteşti că Dumnezeu are nevoie de slavă. Vrea, însă, să fii vrednic de slavă. Dumnezeu nu se uită la fapte, ci la dragostea cu care au fost făcute. Nu e nimic mult, când oamenii iubesc puţin, aşa cum nu este puţin, când oamenii iubesc mult. OM DESĂVÂRŞIT este acela care iubeşte adevărul şi dreptatea, care Îl iubeşte pe Dumnezeu ".
***
„Nimic din cele ce se întâmplă în lume nu se întâmplă fără judecată, ci DUMNEZEU măsoară cu aceeaşi măsură cu care omul şi-a măsurat mai dinainte faptele din timpul vieţii sale. Învăţăturile date cu forţa nu pot dăinui în suflete, pe când învăţăturile primite în suflet cu plăcere şi cu bucurie rămân de-a pururi".
Sfântul Vasile cel Mare (330-379), a fost un arhiepiscop din secolul al IV-lea, considerat doctor al Bisericii şi unul din cei trei doctori răsăriteni ai Bisericii, alături de Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Sfântul Vasile, episcopul Cezareii, este unul din cei mai importanţi părinţi ai bisericii ortodoxe şi unul din cei mai mari teologi creştini. Provenea dintr-o familie creştină binecunoscută, tatăl fiind un renumit învăţător din Pont, iar sora Macrina şi fratele Grigore de Nyssa au devenit, de asemenea, sfinţi. A studiat la Cezareea, Constantinopol şi Atena, remarcându-se încă de tânăr prin profunde cunoştiinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică. A fost deosebit de inteligent şi mai târziu ajunge un strălucit profesor în NeoCezarea. În căutarea căilor spre perfecţiune vizitează mai multe mănăstiri din Egipt, Siria, Palestina şi Mesopotamia, înfinţând mai apoi o mănăstire pe malul Iris-ului unde în scrierile sale pune bazele monahismului oriental. O mare atenţie acordă celor săraci şi oprimaţi înfiinţînd aşa-zisele „Vasiliade", cămine-azil pentru cei săraci şi în diferite nevoi. Rămân după el foarte multe scrieri, în special Sfânta Liturghie şi Molitfele (dezlegările de păcate). La moartea lui participă mii de oameni: creştini, evrei, păgâni, localnici şi străini, ca dovadă a marii sale popularităţi. Este serbat pe data de 1 ianuarie şi 30 ianuarie împreună cu Sf. Ioan Gură de Aur şi Sf. Grigore de Nazians (Sfinţii Trei Ierarhi - sărbătoare hotărâtă în anul 1081 de către Ioan Patriarhul Constantinopolului în memoria acestor trei mari sfinţi teologi ortodocşi).
Autor de citate:
„FUGA DE PĂCAT ESTE APROPIEREA DE DUMNEZEU" „Păcatul este o rană care, ascunsă de ochiul medicului, devine incurabilă".
„Omul este o făptură care a primit porunca de a deveni Dumnezeu".
„1001 CUGETĂRI"
