Simpozion comemorativ la Reghin

În ziua de joi, 22 octombrie 2015, la Biblioteca Municipală „Petru Maior" din Reghin, de la ora 17, a avut loc simpozionul intitulat 75 de ani de la Diktatul de la Viena, manifestare menită să amintească de dramele şi ororile trăite de românii transilvăneni, în urma acestui atât de odios Diktat de la Viena.

Evenimentul a fost organizat de Primăria municipiului Reghin, Consiliul Local Reghin, Protopopiatul ortodox Reghin, Protopopiatul greco-catolic Reghin, Biblioteca Municipală „Petru Maior" Reghin.

Prin odiosul Diktat de la Viena din 30 august 1940, o mare parte a Transilvaniei, cu 43.492 kilometri pătraţi şi 2.667.000 locuitori români, a fost atribuită Ungariei horthyste. În timpul celor patru ani de ocupaţie, populaţia românească de aici a fost supusă unor persecuţii neîntrerupte: peste 15.000 de români au fost ucişi, maltrataţi sau schingiuiţi, peste 280.000 au fost expulzaţi, alţii internaţi în lagăre de concentrare sau trimişi la muncă forţată în Germania. La aceste crime se adaugă desfiinţarea şcolilor româneşti şi a tipografiilor, precum şi a altor aşezăminte culturale româneşti, suprimarea ziarelor şi a revistelor româneşti, interzicerea folosirii limbii române, obligativitatea maghiarizării numelor, deposedarea ţăranilor români de pământ şi a altor categorii de cetăţeni de bunurile lor materiale, concedierea în masă a muncitorilor români din fabrici etc. Cu o sălbatică furie s-a dezlănţuit teroarea aparatului de stat şi poliţienesc horthyst de ocupaţie şi împotriva Bisericii Româneşti şi a slujitorilor ei. Şi nu întâmplător, întrucât Biserica a constituit în Transilvania de-a lungul veacurilor, ca şi şcoala - în bună măsură creată şi susţinută de ea - o puternică forţă de menţinere a unităţii şi individualităţii spirituale a românilor autohtoni, cu rosturi dintre cele mai însemnate în lupta pentru înfăptuirea unităţii naţionale a poporului român.

În deschiderea manifestării comemorative de joi, 22 octombrie 2015, de la Reghin, primitoarea gazdă, Sorina Bloj, directoarea Bibliotecii Municipale „Petru Maior" din Reghin, îi prezintă pe invitaţi şi urează bun venit tuturor celor prezenţi, care au fost în număr extrem de mare. Consiliera Camelia Zambor Marian prezintă mesajul doamnei ec. Maria Precup, extrem de harnicul şi activul primar al municipiului Reghin, care, din păcate, nu a putut fi prezentă la acest eveniment, fiind plecată la Gala Premiilor de Excelenţă în Administraţie, care a avut loc la Poiana Braşov. A fost vizionat un film documentar cutremurător, care a cuprins câteva mărturii ale celor care au suferit de pe urma atrocităţilor săvârşite de armatele horthyste. Apoi, a fost săvârşită slujba parastasului în memoria şi amintirea eroilor martiri ai neamului românesc, care au suferit de pe urma Diktatului de la Viena. Această rânduială liturgică a fost săvârşită de pr. Teodor Beldean, protopopul ortodox al Reghinului, pr. Florin Boitoş, protopopul greco-catolic al Reghinului, pr. Dumitru Gherman, pr. Dimitrie Gherman, pr. Vasile Chiorean Logigan, pr. Vasile-Cătălin Chiorean, pr. Vasile Fărcaş, pr. Daniel Ciolocoiu, pr. Toderic Albin Dorin, pr. Toader Roşca, pr. Daniel Dumitru, iată, un sobor impresionant de preoţi, care au oferit un înălţător moment de rugăciune. Domnul profesor Simion Bui, de la Colegiul Naţional „Alexandru Papiu Ilarian" din Târgu-Mureş, în expunerea sa, a făcut o prezentare generală a Diktatului de la Viena, a contextului istoric şi politic internaţional în care s-a produs Diktatul, a prezentat aspecte ale politicii externe, precum şi evenimentele care au condus la acest Diktat.

Distinsul cărturar şi patriot român Lazăr Lădariu, preşedintele Despărţământului Central Judeţean Mureş al Astrei, în fulminantul şi inconfundabilul discurs al domniei sale, a oferit o nouă lecţie de înflăcărat patriotism, dar şi o adevărată lecţie de istorie, prin complexitatea şi profunzimea celor prezentate. Domnia sa a vorbit despre Diktatul de la Viena, despre evenimentele care au premers acestuia, despre crimele oribile care au avut loc de pe urma odiosului Diktat, spunând că anul 1940 este anul cel mai tragic din istorie, un an fatidic pentru România, în care s-au înregistrat pierderi teritoriale şi de populaţie. S-a referit şi la politicile internaţionale care au dus la realizarea Diktatului, ale cărui consecinţe au fost cumplite, armata horthystă intrând în Transilvania, fiind primită de populaţia maghiară cu entuziasm. Apoi, Lazăr Lădariu vorbeşte pe larg despre românii masacraţi de trupele horthyste, despre crimele care au avut loc la Trăznea, Ip, Mureşenii de Câmpie, Ţaga - Sucutard, Hida, Cerişa, Moisei, Sărmaşu, Huedin, Prundu Bârgăului etc., oferind date concrete despre victime, prezentând câteva exemple din multitudinea de crime. A vorbit şi despre bisericile distruse şi despre programul de maghiarizare a românilor, care a constat în expulzarea fruntaşilor politici români, mobilizarea românilor în armată, şicanarea românilor. După aceste multe suferinţe, ca o dreptate a istoriei, teritoriul vremelnic ocupat, revine României.

Dr. Florin Bengean, în expunerea sa, s-a referit pe larg la modul în care bisericile româneşti au suferit crunt de pe urma acestui odios Diktat, a vorbit despre bisericile distruse, dărâmate, devastate, despre suferinţele îndurate de preoţii români etc.

Dr. Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei pentru Cultură, Patrimoniul Naţional Mureş, a avut o expunere extrem de interesantă şi atractivă. A vorbit de suferinţele pe care unii le uită, s-a referit la durerile neamului românesc, la situaţia internaţională în care s-a produs Diktatul de la Viena. Tot domnia sa a spus că decizia guvernului de atunci a fost una grea, totuşi, prea uşor a acceptat această cedare de teritorii, de asemenea, armata română poate că trebuia să apere teritoriul ocupat. Nicolae Băciuţ a mai spus că este ridicolă explicaţia barbară, cum că românii ar fi atacat armata maghiară, a vorbit despre jertfa martirilor, spunând că lucrurile au continuat şi după 1944, referindu-se aici la Regiunea Autonomă Maghiară, la maghiarizare. Tot Nicolae Băciuţ a făcut referire la cartea preoţilor Dumitru Gherman şi Dimitrie Gherman, intitulată Răni nevindecate ale neamului românesc din mijloc de ţară, şi la cartea domniei sale Între Csilla şi Caribda. S-a referit şi la lucruri şi realităţi actuale, accentuând gândul la cei martirizaţi şi la sentimentul românesc.

În încheiere, doamna Sorina Bloj a mulţumit tuturor celor prezenţi.

Putem spune că a fost o manifestare cu o profundă trăire emoţională şi o intensă simţire românească, un moment de aducere aminte a celor care au suferit de pe urma odiosului Diktat de la Viena. Data odiosului Diktat de la Viena, 30 august 1940, rămâne în istoria întregului popor român ca o dată sumbră şi reprezintă unul din momentele acelea grele prin care a trecut populaţia românească din Transilvania, însă toate aceste necazuri au întărit şi au oţelit suflarea românească, tăria ei, care s-a ridicat deasupra tuturor acestor vicisitudini şi şi-au continuat cursul firesc. Aducem un gând pios de omagiu acestor eroi martiri ai neamului românesc, care au suferit de pe urma acestui odios Diktat, vărsăm o lacrimă, înălţăm o rugăciune către cer. Îl rugăm pe Atotmilostivul Dumnezeu ca nicăieri pe acest pământ să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat atunci pe sfântul nostru pământ românesc, transilvănean.

 

Lasă un comentariu