Dascăli mureşeni: RODICA PUIA

De numele profesoarei Rodica Puia se leagă o prolifică şi îndelungată activitate pedagogică desfăşurată la Târgu-Mureş şi împrejurimi, profesionalitatea sa distingându-se atât în procesul de educaţie a tineretului studios cât şi în rândurile populaţiei adulte. Împrejurări ale unei zbuciumate istorii, vitrege, cu repercursiuni asupra mai multor teritorii româneşti înstrăinate de trupul ţării, au întrerupt evoluţia firească a familiei sale, care a fost nevoită să urmeze calea pribegiei tocmai în anii de formare a tinerei eleve. A trecut prin multe greutăţi fără a abandona procesul de formare, tributar nobilei familii Sireteanu din partea de nord a Bucovinei, aflate încă şi astăzi sub ocupaţie străină. Energiile sale au irumpt odată cu evenimentele din decembrie 1989, anul afirmării libertăţii noastre, primul său gând fiind acela de revedere a locurilor natale şi refacerea bunelor relaţii frăţeşti dintre românii nord-bucovineni şi cei din ţinuturile mureşene în care s-au stabilit numeroşi bucovineni repatriaţi. A făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru cultivarea tradiţiilor şi a culturii comune româneşti, sprijinirea învăţământului în limba română, întărirea credinţei şi alimentarea speranţelor noastre comune. A fost şi a rămas şi în prezent preşedinte al Societăţi pentru Literatura şi Cultura Poporului Român „Mihai Emunescu" din Bucovina, Filiala Mureş, calitate în care a sprijinit alături de alţi mureşeni apariţia unor publicaţii de cultură destinate bucovinenilor din regiunea Cernăuţi, a organizat numeroase activităţi culturale comune, excursii de recunoaştere şi nu în puţine cazuri a acordat spijin moral, material şi financiar desfăşurării acestora.

Rodica Puia, născută Sireteanu, a văzut lumina zilei la Cernăuţi (Ucraina), în ziua de 6 septembrie 1934. Este descendentă din străvechea familie a hatmanului Luca Arbore cel Tânăr, pârcălab de Suceava şi a speţei de nobili bucoveneni Volcinschi. Începe şcoala primară la Cernăuţi, clasele I şi II, iar în urma refugiului, continuă studiile la Şcoala Primară „Bartolomeu" din oraşul Braşov. Gimnaziul îl face la Liceul ,,Domniţa Ileana" din oraşul Sighet. A absolvit Liceul ,,Dragoş Vodă" din Sighet în anul 1952. Devine studentă în perioada anilor 1952-1956 la Universitatea ,,Victor Babeş", Facultatea de filologie, secţia limba şi literatura rusă după care urmează cursurile Facultăţii de filologie a Universităţii clujene, secţia limba şi literatura română şi franceză, pe care a absolvit-o în anul 1965. A fost repartizată ca profesor la mai multe şcoli: la Rebrişoara (Bistriţa-Năsăud,1956-1960); Miercurea Nirajului - Casa de copii (1960-1962); Târgu-Mureş, la Grupul Şcolar Comercial (1962-1964), Grupul Şcolar Sanitar (1964-1970), Grupul Şcolar de Prelucrare a Lemnului şi Liceul ,,Bolyai Farkas"(1970-1976), după care se retrage din activitate. Mulţi dintre elevii săi au fost laureaţi la olimpiadele de limba şi literatura română, la care au obţinut rezultate deosebite compensate cu diplome.

În anul 1975 se căsătoreşte cu profesorul de matematică Carol Puia.

Încă de pe băncile şcolii primare îşi manifestă atractia pentru literatură. A debutat în anul 1942 cu poezia ,,Scrisoare deschisă" publicată în ziarul Glasul Bucovinei (Cernăuţi). Se distinge

printr-o activitate deosebită desfăşurată în cadrul Cenaclului literar al elevilor târgumureşeni ,,Excelsior" în perioada anilor 1972-1973 şi apoi devine succesoare la conducerea Cenaclului Literar ,,Liviu Rebreanu", cel mai important cerc de creaţie literară mureşean, deţinut de importante personalităţi ale scrisului local între care, Traian Dragoş, Zeno Ghiţulescu, Alexandru Munteanu, Silviu Petru Olariu, Ioan Ţighiliu, unde a ocupat şi funcţiile de vicepreşedinte din anul 1985 şi apoi cea de preşedinte între anii 1991-1994. Rămân memorabile din această perioadă „Zilele - Liviu Rebreanu" la Târgu-Mureş cu participarea fiicei scriitorului - Puica Rebreanu şi a criticului literar Niculae Gheran.

A făcut parte din colegiile de redacţie a revistelor ,,Carul Mic" şi ,,Codrul Cosminului". Colaborează cu poezii în mai multe publicaţii literare, între care: „Tribuna", „Steaua", „Ramuri", „România literară", „Vatra", „Ţara Fagilor", „Banatul", „Carul mic", „Codrul Cosminului", „Ambasador", precum şi în cotidianele locale „Steaua roşie" şi „Cuvântul liber". Debutează în volum cu Ecou în timp în anul 1998, (Timişoara, Editura „Augusta"), iar în anul 2009 îi apare la Târgu-Mureş, volumul de poeme ,,Vitralii şi mozaic" avându-l coautor pe soţul său, profesorul Carol Puia.

Pentru rezultate deosebite obţinute pe tărâm literar, Rodica Puia a fost distinsă cu diplome de excelenţă la mai multe festivaluri naţionale de literatură. Primăria şi Studioul teritorial de Radio Târgu-Mureş i-au conferit titlul de senior al oraşului, pentru întreaga activitate.

 

Lasă un comentariu