CATASTROFE ŞI ACCIDENTE

Distribuie pe:

Sfârşitul lunii octombrie a adus mare necaz şi suferinţă pentru bucureşteni, dar şi pentru ceilalţi români, prin incendiul dintr-un club. Mulţi tineri şi-au pierdut viaţa, alţii au fost grav răniţi, prin foc, asfixie de la substanţele inflamabile. S-au luat măsuri rapide, toţi cei cu responsabilităţi (pompieri, medici, asistente, brancardieri, populaţia din zonă) fiind la datorie.

Cunosc zona fostei fabrici „Pionierul" în care s-a întâmplat nenorocirea: străzi strâmte, pe care cu greu pot intra ambulanţele şi pompierii. Despre ce „meşteri" au pregătit spectacolul vom afla, procurorii îşi vor face datoria şi vor descoperi vinovaţii.

Anii trecuţi, s-a mai întâmplat un dezastru asemănător la Constanţa, când o cântăreaţă şi alte două femei şi-au pierdut viaţa prin asfixiere, într-un bar de noapte improvizat, cu uşi blocate, materiale inflamabile pe pereţi şi pe tavan. Barul a fost închis definitiv, iar patronii au fost judecaţi şi condamnaţi.

La sfârşitul anilor 1930 începutul anilor 1940, copil fiind, urmăream evenimentele în presa zilei, la care bunicul meu, primar în Piatra Neamţ, era abonat. Aşa am aflat de devastatorul cutremur de 7,4 grade pe scara Richter din 1941, cu zona epicentrală în Vrancea, resimţit din estul Europei până în Balcani. Pe lângă multe stricăciuni, s-a prăbuşit blocul „Carlhton", de pe B-dul Magheru, din Bucureşti, înfigându-se în jos în cele trei nivele subterane şi răsturnându-se în faţa sălii Dalles. Au murit locatarii care se aflau la etaje, iar cei prinşi sub dărâmături sunau telefonic să fie salvaţi. Dar, cu oamenii poliţiei legionare şi ai administraţiei, nu s-a reuşit scoaterea lor. Conductele s-au spart, iar apa şi combustibilul din calorifere au umplut încet, încet subsolurile până la cota parterului. 60 de oameni s-au înecat. Cauza? Era un bloc fără structură de beton armat, dar cu un stâlp de rezistenţă în centrul clădirii, care a fost tăiat pentru a fi amenajat un cinematograf. Acolo a fost punctul nevralgic.

Arhitectul nu şi-a dat aprobarea pentru tăierea stâlpului şi a fost scos din cauză. Printre condamnaţi s-au aflat şi marea firmă Marmoroch Bank, cauciucurile auto ale lui Banloch - Godroch şi pielăria „Carmen" a magnatului Mociorniţa. Familiile marilor acţionari nu se aflau în România. Constantin Tănase, marele nostru artist de la Teatrul „Cărăbuş", a scăpat ca prin minune, fiind la o partidă de poker, însă au murit alţi oameni de seamă: artişti, oameni politici şi de afaceri, miniştri.

O altă întâmplare se referă la un accident produs în nordul Moldovei, pe o pantă grea. Un tren personal, cu vagoane pe două osii şi locomotivă de tip vechi, a scăpat din frâne, cele mecanice de la vagoane nefiind suficiente. Prima haltă a comunicat să se dea cale liberă până spre Falciu, unde se putea opri la şes. Dar viteza mare şi curbele liniei au făcut ca trenul să îşi piardă stabilitatea şi, la un macaz, a sărit de pe şine, ajungând într-un tren marfar mixt. A fost dezastru, sute de morţi şi răniţi, mijloace slabe de salvare, medici puţini. Ca să fie scoşi unii supravieţuitori prinşi între fiare, s-au făcut pe loc amputări.

Alt accident s-a petrecut în gara Costeşti, pe linia Bacău - Bucureşti, unde un macaz defect a schimbat linia. Două trenuri s-au ciocnit, locomotivele şi vagoanele s-au urcat unele peste altele, unele au intrat în clădirea din staţie. Au murit aproape toţi pasagerii din trenul personal aglomerat, dar şi cei din trenul mixt şi persoane aflate pe peron şi în gară.

Familiile au venit şi şi-au luat morţii, iar pentru cei neindentificaţi s-a făcut un cimitir alături de gară, care există şi azi. Majoritatea morţilor erau tineri săraci, iar numele lor au fost trecute pe o placă funerară.

 

Lasă un comentariu