Gânduri pentru cei plecați - Scrisoare pentru Adrian Păunescu

Distribuie pe:

Stimate maestre,

Am văzut duminica trecută întâlnirea de fotbal Craiova - Dinamo. Cu acest prilej am reascultat imnul Universității, melodie scrisă pe versurile tale. Aș fi vrut să comentăm meciul așa cum o făceam altădată, dar iată, azi, 5 noiembrie 2015, se împlinesc 5 ani de când ai plecat. Că ai plecat nu e ceva deosebit, toți o să o facem cândva, dar de ce e așa de repede?! Îmi lipsesc întâlnirile noastre - adevărate reprize de relaxare si bună dispoziție. Îmi lipsesc tachinările și ironiile tale. Odată, pe un ton ce se voia nu numai dojenitor, dar și dur, mi-ai reproșat: „Mă, prietene, ce oltean ești tu că nici perfectul simplu nu mai știi să-l folosești? Te convertiră ăștia, te făcură secui!" Nici nu știi ce fericit eram, ce mândru m-am simțit: mie, un ins oarecare, îmi spunea prietene „vocea" poeziei românești.

Deși ne-am întâlnit de atâtea ori, n-am reușit să-ți mulțumesc îndeajuns pentru toate câte le-ai făcut pentru noi „minoritarii" din Miercurea-Ciuc. Nu ți-am mulțumit pentru faptul că Miercurea-Ciuc s-a numărat printre primele orașe în care a poposit „Cenaclul Flacăra". Nu pot uita cum, după terminarea unui spectacol, străzile erau inundate de oameni. Mărșăluiam și dam glas unor cântece pe atunci tabu: „Treceți batalioane române, Carpații" sau „Deșteaptă-te, române!" în frunte întotdeauna tu, curajosul Păunescu.

M-ai apostrofat de multe ori să nu-ți mai zic așa: „Curajos în sus, curajos în jos. Mâine o să mă faci erou."

Nu era curaj? Hai să-ți amintesc un episod: în plin spectacol eram toți în picioare și aplaudam în ritmul cântecului acela: „Trăiască România, trăiască Ceaușescu, trăiască Tricolorul, Măria Sa, poporul." La un moment dat, ai făcut un semn, s-a făcut liniște și cu vocea ta gravă, baritonală, te-ai adresat celor de la balcon:

„Tovarășe, Prim-secretar, când se intonează un asemenea cântec patriotic, Dumneavoastră nu vă ridicați în picioare?"

 În sală, rumoare, șușoteli și multe murmure. Dar, mai ales, curiozitate, mirare, teamă, dar și admirație. Acesta nu este curaj, nu este o adevărată indiferență față de ceea ce ți se putea întâmpla?

Cântecul s-a reluat și, de data aceasta, prim-secretarul și cei câțiva membri ai Biroului Județean erau în picioare.

Acum nu ne mai contrazicem căci ai plecat. Ai aflat tu, probabil, că acolo e mai bine. Cum e, este liniște, concordie? Acolo sunt expresii ca ură, invidie? Dar valorile? Valorile sunt în locul ce li se cuvine sau există și acolo impostură?

Pe cine ai întâlnit? Ce face tânărul Nicolae Labiș? Cum a evoluat pe tărâmul poeziei? Spune-i că Legea vânătorii interzice oricui să omoare o căprioară.

Dar Minulescu, poetul sensibil, înzestrat cu atâta har că putea să-l împartă cu alții, el ce face? Spune-i că natura a suferit atâtea modificări încât, în orașul său, „nu mai plouă de trei ori pe săptămână."

Ce fac frumoasele și talentatele noastre fete?

Caută-l pe Florin Bogardo, cel care ne îndemna mereu, „să iubim trandafirii", cumpărați niște flori și faceți-le fericite!

N-o uita pe Laura Stoica! Fata asta atât ne-a cântat despre „Un actor grăbit" încât s-a autosugestionat și s-a „grăbit" ea însăși înaintea actorului.

Pe Anda Călugareanu liniștește-o și spune-i că fiica sa o duce bine! Mai spune-i că acum este bunică: Ioana i-a dăruit zilele acestea un nepoțel.

Altfel, cu ce te mai ocupi? Cred că ai parte zilnic de evenimente plăcute și pline de spiritualitate. Cum a reacționat, de exemplu, Ciprian Porumbescu, când și-a ascultat propria baladă în interpretarea maestrului Ion Voicu? Dar inegalabilul bariton Nicolae Herlea s-a întâlnit cu cineva din marii interpreți de operă, colegi pe marile scene ale lumii? Ai fost de față? Ce au discutat?

Ce vroiam să te rog: interesează-te dacă acolo s-a dat o lege, un decret, ceva, cu privire la emigrație și dacă emigranților li s-au promis avantaje. Mă interesează pentru că, de aici, au plecat prea mulți artiști. Cred că singurul care e mulțumit de acest lucru e renumitul regizor Sergiu Nicolaescu: dacă vrea să facă un film, poate să-și facă nu o echipă, ci mult mai multe. Greutăți va întâmpina în alegerea actorilor pentru că toți sunt artiști de primă mărime, cei mai buni dintre cei buni. Pentru cine să opteze, pentru Marga Barbu, Silvia Popovici, Gina Patrichi, Vasilica Tastaman? Situația stă la fel și la bărbați. Îi are acolo pe Silviu Stănculescu, Iurie Darie, actorul-poet Emil Bota, Toma Caragiu, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Cozorici și mulți alții. Chiar dacă nu-i sunt suficienți, poate apela la cei mai de mult stabiliți acolo: Birlic, Calboreanu, Finteșteanu, Gărdescu și ceilalți din generația lor.

Spune-i regizorului că filmele lui sunt și acum vizionate cu aceeași plăcere. Spune-i, de asemenea, că suntem mândri că filmul unui regizor român - în speță „Mihai Viteazul" - este folosit ca material didactic nu oriunde, ci chiar la Hollywood. Recunoaștem și meritul lui Amza Pelea, care a făcut în acest film, un rol de excepție.

Apropo, ce face Nea Mărin, miliardarul nostru? Și-a recuperat căciula? Ce trăsnăi a mai făcut Suca - nepotu-său?

Era să închei și uitam de Sabin Bălașa, pictorul care a avut atâtea necazuri din cauza unui tablou. E vorba de tabloul acela, reprezentându-i pe cei doi Ceaușești cărora le plasase pe cap aura sfântă. Mulți cârcotași, din păcate mulți din breasla sa, l-au etichetat ca fiind un pictor de curte, că le-a atribuit celor doi merite deosebite și calități supraomenești. Ei nu știau sau nu vroiau să știe că aceasta ar fi putut fi o influență a educației primite în casa tatălui sau, preot ortodox în Dobriceni, un sat din inima Olteniei. Realitatea era alta: nu se puteau împăca cu faptul că marii colecționari din România, dar și din străinătate, i-au dorit lucrările, crescând cotația acestora la valori amețitoare față de artiștii cu mai puțin talent.

Spune-i, de asemenea, că, din păcate, lumea l-a uitat. Ceea ce nu e cazul tău. În prezent, la TV, se difuzează emisiunea „Omul cu chitara". Vin aici mulți cant-autori lansați la „Flacăra" și vorbesc foarte frumos despre tine, te laudă și se vede că-ți poartă și azi respect. Și nu numai ei o fac, ci și mulți alții.

Aș avea mai multe să te întreb. O să discutăm pe-ndelete când ne întâlnim - „ai puțintică răbdare"că n-o să întârzii mult.

Încolo, pe aici sunt toate bune, așa cum le-ai lăsat. Nu sunt noutăți. Ba, stai că era să uit: a apărut nu de mult în peisajul politicii românești un cuvânt nou: plagiat. Nu știu ce origine are, dar cred că provine din medicină. Mai mult, cred că e chiar o boală, că după ce a apărut, s-au molipsit cam mulți.

Și fiindcă veni vorba de plagiat, te rog să nu te superi dacă, în încheiere, te plagiez și eu puțin: „Adu-l Doamne-n jos cu bine / Fă-l mai tânăr decât mine."

Lasă un comentariu