Ţinând seama de teoriile dezvoltării economice, prezentate în capitolul precedent, cauzele posibile ale subdezvoltării României par a fi în număr de patru: religia românilor, dominaţia străină, economia de piaţă din România şi implicarea guvernelor României în economie. Le vom lua pe rând.
Să fie, oare, de vină religia românilor pentru subdezvoltarea ţării lor, aşa cum rezultă indirect din lucrările lui Max Weber? Cred că este posibil ca religia românilor să nu-i fi ajutat să se dezvolte în aceeaşi măsură ca religia protestantă pe occidentali; nicio ţară unde religia ortodoxă este dominantă nu face parte din rândul ţărilor dezvoltate. De altfel se ştie că una din dogmele religiei ortodoxe, larg răspândite printre români, sună cam aşa: mai degrabă va trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în Rai. Eu o cunosc de la tatăl meu, om foarte religios, care o spunea adesea. Mesajul este cât se poate de clar: nu vă îmbogăţiţi, nu acumulaţi averi dacă vreţi să ajungeţi în Împărăţia Cerurilor! Aşadar de ce să munceşti din răsputeri? Totodată, până la secularizarea averilor mănăstireşti efectuată de Cuza o mare parte din resursele ţării se scurgea în afară, spre Muntele Athos, fiind sustrasă astfel dezvoltării economice a Principatelor Române. Chiar şi în prezent, construirea într-un timp atât de scurt a unui număr atât de mare de biserici, care presupune desigur fonduri considerabile, sustrage aceşti bani de la destinaţii importante precum învăţământul, sănătatea, infrastructura rutieră etc. unde ar avea, în mod sigur, un impact pozitiv asupra dezvoltării economice a ţării noastre. Dar, cu toate acestea, cercetările empirice întreprinse până acum nu au dus la concluzia că religia ortodoxă ar fi afectat în mod deosebit dezvoltarea economică a României pe parcursul istoriei sale; sau a Principatelor Române înainte de constituirea României ca un stat unitar (vezi Bogan Murgescu, 2010, p. 96, 194, 306).
Să fie atunci de vină dominaţia otomanăşi, respectiv, habsburgică? Aceleaşi cercetări empirice despre care vorbeam susţin că nu; sau, în orice caz, că evoluţia economică a Principatelor Române în perioada respectivă nu pare să fi fost afectată substanţial de această dominaţie (B. Murgescu, 2010, p.194-195). Însă dacă ne gândim la tributul plătit an de an Porţii Otomane precum şi la alte dări asemănătoare (peşcheşurile, mita etc.), dar mai ales la instabilitatea politică din cele două Principate, întreţinută de Poartă pentru a încasa cât mai des mita respectivă, este imposibil ca toate acestea (dările plus instabilitatea) să nu fi afectat negativ, şi mai profund decât arată cercetările empirice comparative, evoluţia lor economică. În ceea ce priveşte Transilvania efectele dominaţiei habsburgice par mai de grabă contradictorii. Austria a avut, pe de o parte, un rol civilizator asupra românilor transilvăneni, efect resimţit într-o anumită măsură până în ultimele decenii ale secolului XX dar, pe de altă parte, tolerând statutul de rangul doi impus acestora, îndeosebi de către maghiari, a împiedicat practic formarea mai devreme a unor personalităţi puternice care să se fi ocupat aşa cum se cuvine de destinul românilor transilvăneni. În orice caz, dominaţia otomanăşi habsburgică nu justifică, după mine, subdezvoltarea economică actuală a României. În definitiv şi alte ţări au fost, mai mult sau mai puţin, sub dominaţie străină (Coreea de Sud, Thailanda, Slovenia, Statele Unite ale Americii înainte de a se constitui ca stat etc.) şi cu toate acestea ele sunt în prezent mai dezvoltate decât România. Ţinând seama de timpul de care au avut nevoie Tigrii asiatici pentru a intra în rândul ţărilor dezvoltate cred că România a avut şi ea timp suficient să facă acest lucru după ce şi-a dobândit independenţa. Însă nu a reuşit. În ceea ce mă priveşte, şi eu cred că dominaţia străinăşi religia ortodoxă nu pot fi considerate cauzele principale ale înapoierii noastre actuale. Rămân atunci în discuţie celelalte două posibile cauze: economia de piaţă din România (de-a lungul istoriei sale) şi implicarea guvernelor României în economie.
(va urma)
