Pe vremea când eram şi noi copii, colectarea deşeurilor era o lecţie care se învăţa atât la şcoală cât şi în familie. Strângeam de la cartoane, ziare, borcane şi până la fier vechi, tot ce ne pica în mână şi făcea parte din lista materialelor recuperabile, reciclabile şi refolosibile. Copiii erau precum valurile de termite care curăţă lemnul în urma lor. Ţin minte că pe unde treceam cu colegii, nu mai rămânea nici capăt de sârmă, fir de şerveţel sau urmă de sticlă, de orice formă şi orice mărime. Treceam din uşă în uşă şi întrebam vecinii dacă nu au cumva deşeuri de colectat, iar la sfârşitul zilei, eram mulţumiţi până peste poate de bănuţii strânşi, căci totul se recompensa, la bucată sau la kilogram. Ziua colectării era una dintre cele mai distractive şi educative. Filmuleţele care prezentau modul în care reintră deşeurile în consum şi întreg acest circuit, erau distractive şi te motivau. Prin preajma centrelor de colectare, era mereu plin de lume, căci educaţia civică forma o parte importantă din programa şcolară.
La mai bine de două decenii, văzând că România nu a reuşit să îndeplinească ţinta de colectare a deşeurilor prevăzută pentru ea ca membru al UE, te întrebi dacă o lecţie temeinic învăţată a fost posibil să fie ştearsă atât de uşor cu buretele schimbării. Era de la sine înţeles oare ca după Revoluţia de la 1989 să fie înlăturate orice practici care aminteau de comunism, chiar dacă ele contribuiau la menţinerea unei economii viabile şi în plină ascensiune? Dacă tot nu facem nimic fără să aruncăm o privire peste gardul nostru la ţările cele mai puternic dezvoltate şi dacă tot ne sunt necesare şabloane în care să ne desfăşurăm potenţialul economic, de ce n-am deschide ochii la practicile din domeniul colectării deşeurilor şi n-am îmbrăţişa proiecte care nu numai că ajută mediul înconjurător, ci şi potenţează lansarea economică? Iată că multe state moderne şi care se respectă au construit o infrastructură de colectare care asigură selecţia deşeurilor încă de la veriga în care se produc, respectiv uzul casnic.
S-au desfiinţat aşadar ghenele de gunoi din apropierea locuinţelor, acestea fiind înlocuite cu pubele speciale şi clopote stradale care asigură o colecţie selectivă funcţională a deşeurilor. Dacă tot vorbeam de recompensele copilăriei, iată că modelul nostru este urmat şi de alte state, la predarea deşeurilor în punctele de colectare putându-se primi fie un voucher de reducere în anumite magazine, fie o anumită sumă prestabilită pe unitate de produs.
În anul 2012 a apărut Directiva europeană DEEE, care prevede atingerea unor ţinte cel puţin ambiţioase pentru ţările membre UE şi anume, colectarea a cel puţin patru kilograme de DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) pe locuitor în fiecare an. Pentru a impulsiona cetăţenii români în sensul colectării de astfel de deşeuri, a fost constituită Caravana Ecotic, care a vizitat şi judeţul nostru, mai precis oraşele Tg.-Mureş şi Sighişoara. Poate că proiectul nu a avut chiar succesul scontat, dar este un pas înainte spre remodelarea comportamentului civic românesc. Un alt pas se doreşte a fi Gala Premiilor Pentru Un Mediu Curat. Chiar dacă vă vine greu să credeţi, această gală a ajuns anul acesta la a 7-a ediţie. Toţi cei care au proiecte pentru protecţia mediului înconjurător şi pentru revalorificarea resurselor, sunt aşteptaţi să le înscrie până pe data de 25 noiembrie 2015 pe site-urile www.ecotic.ro sau www.galapremiilorpentrumediu.eu. Această gală va avea loc în data de 11 decembrie şi este una dintre cele mai importante mişcări care participă activ la formarea unei atitudini favorabile protecţiei mediului înconjurător şi dezvoltării economice.
Ca lecţia colectării deşeurilor să nu fie totuşi o lecţie uitată, a fost implementată şi Reţeaua Naţională de Colectare, identificată cu centrele RoRec, amplasate în instituţii, firme sau şcoli, permiţând astfel debarasarea corectă şi simplă de deşeuri mici, becuri şi baterii. Fiecare dintre noi putem face câte un mic pas pe drumul deschis de toate aceste proiecte, alegând să colectăm selectiv deşeurile, din orice categorie ar fi ele şi nu să le dăm drumul de-a valma pe gâtul tomberoanelor sau ghenelor. Gândiţi-vă doar că o atitudine binevoitoare în sensul revalorificării, poate fi o cărămidă pusă la eşafodajul unei noi economii.
