În „România lucrului bine făcut",… „Îmi doresc ca pe agenda preocupărilor opiniei publice corupţia să nu mai figureze prima"…

Distribuie pe:

…Declara preşedintele Klaus Iohannis în discursul din Parlament - în timpul căruia o parte din parlamentari au preferat să stea la o cafea la bufet, în loc să-l asculte, conform agenţiilor de presă.

Aşadar, Klaus Iohannis îşi doreşte, ca şi noi, muritorii de rând, să nu mai figureze prima, corupţia. Eventual - adăugăm noi - pe locul al doilea sau al treilea. Căci să dispară, sau măcar să se reducă, nici nu se pune problema. Deşi, noi sperăm!

L-am citat pe preşedintele României, deoarece, după cum toată lumea ştie, combaterea corupţiei a constituit, în întreaga perioadă postdecembristă, tema de campanie a majorităţii partidelor. Numai că de promisiunile făcute s-a ales praful, iar corupţii - în mare parte, politicieni -, au rămas cu conturile grase în bănci din ţară şi, în unele cazuri, din străinătate! Până şi fostul preşedinte Traian Băsescu ne vorbea nouă, românilor, de „Lupta împotriva corupţiei", pentru ca, după ce nu s-a mai aflat „la butoane", să aflăm (deşi bănuiam!) că el însuşi şi rudele sale apropiate au dosare de corupţie, ce-şi aşteaptă, cândva!... soluţionarea. Asta în cazul când Justiţia „depolitizată" de Traian Băsescu (4.286 de procurori şi judecători numiţi de el) nu-l (nu-i) vor scoate „de pe listă", în semn de… recunoştinţă! Drept care, doar viitorul ne va confirma sau nu ceea ce vorbeşte lumea, ori comentează analiştii politici (şi nu numai)!

Privind, însă, retrospectiv lucrurile (corupţie, ca fenomen), „evidenţiem" faptul că nu doar „mahării" din politică - prinşi cu… ocaua mare, ori suspectaţi de aşa ceva - fură, sunt corupţi, ci şi alte „tipuri de politicieni". Un nume nu putem să nu-l amintim: Silviu Bian. Cine este personajul? Ditamai, fost şef pe la ANOFM, deci, înalt demnitar, care, la un moment dat, la propunerea procurorilor anticorupţie - care l-au acuzat de luare de mită - a fost arestat preventiv 29 de zile. Ce denotă acest caz? Din multe altele, evident. Că, în România, şpaga, mita - care, acum, Klaus Iohannis vrea „să nu mai figureze pe agenda preocupărilor opiniei publice, corupţia să nu mai fie prima! - îşi văd (vede) liniştit de treabă!, nu se reduce, doar se diversifică, creşte în valoare (de la zeci la sute de milioane şi se practică (de corupţie este vorba) la nivel înalt. Fiţi sigur că, dacă Bian, ca şi edilul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu (şi alţii ca ei) nu ar fi fost prinşi asupra faptei (plătiţi regeşte, altfel!) furau (şpăguiau) în continuare. Aşa cum, încă, mulţi demnitari o fac, dar ni se par nouă, cetăţenilor, cinstiţi, deoarece n-au fost prinşi. Încă…

Am dat doar aceste exemple, dar faptul că televiziunile, presa scrisă şi alte mijloace de informare ne prezintă aproape zilnic afacerişti, chiar oameni politici cu cătuşe pe mâini, denotă dimensiunea la care a ajuns corupţia în România. Corupţie pe care, în decursul anilor, toţi candidaţii la diverse funcţii s-au angajat să o „combată", întrucât subiectul are „priză" la electorat. Dar, în realitate, din datele unui sondaj INSOMAR rezultă că mai mult de jumătate din populaţie (54%) consideră că, în 2014, faţă de 2013, nivelul corupţiei a crescut. De asemenea, 51,2% din populaţie consideră că eficienţa instituţiilor anticorupţie a rămas constantă faţă de anul anterior, 29%, că aceasta a scăzut, în timp ce doar 20% apreciază că această eficienţă a crescut.

Sondajul mai arată că instituţiile percepute ca fiind în cea mai mare măsură influenţate politic sunt primăriile (nu întâmplător, 41 de primari au dosare penale, deocamdată!) şi consiliile judeţene, peste 75% din populaţie fiind de această părere. Acelaşi sondaj mai arată că instituţiile în care populaţia consideră că este corupţie în cea mai mare măsură este Parlamentul (55%), acesta fiind urmat îndeaproape de primării (51%) şi consilii judeţene (53%).

Or, dacă, aşa cum subliniam mai sus, Justiţia a fost „depolitizată" - prin schimbarea atâtor procurori şi judecători - întrebarea alegătorului român nu poate fi decât una singură: de ce corupţia în loc să scadă, a crescut (în dimensiune şi arie de manifestare)? Nu este oare aceasta o dovadă că politicienii noştri doar „se fac" că luptă împotriva corupţiei? Şi asta pentru că tema în sine preocupă majoritatea votanţilor? Este o adevărată „artă" să convingi pe cineva că lupţi împotriva corupţiei, când tu (politician, înalt funcţionar etc.) ai în posesie vreo… 7 case, unele obţinute cu acte false, zeci de terenuri, vile, maşini de lux şi conturi în bănci de… sute de mii, chiar milioane! Depinde, însă, cine te crede! Şi, din păcate, naivi sunt printre noi destui… De aceea, aşa-zisa „înnoire" a clasei politice este (şi după 25 de ani) doar un… vis, nu o realitate! Un vis este de altfel şi sintagma „România lucrului bine făcut", utilizat de Klaus Iohannis în campania electorală, în care a câştigat fotoliul prezidenţial. Căci numai cu „angajamente false" şi vorbe… frumoase, nici corupţia nu scade…

 

Lasă un comentariu