Religie şi... Cuno... Ştiinţă

„Credinţa este o putere de legătură, care înfăptuieşte unirea desăvârşită, nemijlocită şi mai presus de fire a celui ce crede în Dumnezeu Cel crezut. După cum amintirea focului nu-ţi încălzeşte trupul, tot astfel, fără dragoste nu-ţi va încălzi sufletul. Prin credinţa adevărată înţelegem că nu mâncărurile sunt rele, ci lăcomia trupului; nici facerea de prunci, ci curvia; nici banii, ci iubirea de bani; nici slava, ci slava deşartă. Iar, dacă-i aşa, nimic nu e rău din cele ce sunt, decât reaua întrebuinţare".

Sfântul Maxim Mărturisitorul (580-662), monah, mistic bizantin, autorul unor opere importante pentru teologia Bisericii răsăritene. Textele sale mistice au fost incluse în „Filocalia". Tratează mai ales despre iubire ca şi concept creştin, dar are şi o importantă exegeză asupra unor autori cum ar fi Dionisie Areopagitul sau Grigore de Nazians. Supranumele de Mărturisitorul provine din faptul că nu a cedat insistenţelor imperiale de a trece de la Monotelism (Doctrină religioasă care susţine că Iisus Hristos a întruchipat două naturi, una divină şi una umană, dar o singură voinţă, cea divină), în ciuda torturilor la care a fost supus. Din punct de vedere filosofic, foloseşte un vocabular platonician, abordând şi subiecte de interes pentru istoria filosofiei, cum ar fi problema cunoaşterii, probleme ontologice, cosmologice şi antropologice. Evident, poziţia sa este una creştină. În anul 649 apare la Roma, pregătind Sinodul condus de Papa Martin I, de condamnare a Monotelismului. În anul 655 este trimis în exil la Bizya, în Tracia, de către împăratul Constans al II-lea, unde este torturat pentru ideile sale. În anul 662, este readus la Constantinopol, cu noi persuasiuni (presiuni) de a trece la Monotelism. Refuză a doua oară, este torturat, împreună cu ucenicul său Atanasie, prin tăierea limbii şi a mâinii drepte. Este trimis pentru a treia oară în exil, pe coasta orientală a Mării Negre. Acolo moare la vârsta de 82 de ani, epuizat de torturi, dar fără să fi făcut nicio concesie de la Ortodoxie.

Autor de citate:

- „Un om este cu adevărat liber atunci când acceptă să devină robul lui Dumnezeu".

- „Pe cruce s-a întâlnit cea mai josnică faptă a păcatului omenesc cu cea mai mare dovadă de iubire".

- „NU ni se va deschide poarta împărăţiei cerurilor dacă n-am bătut la poarta virtuţilor (faptelor bune)".

- „În sine, Dumnezeu este gândire necunoscută, cuvânt negrăit şi viaţă necuprinsă".

„1001 CUGETĂRI"

Lasă un comentariu