Joi, 19 noiembrie 2015, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu", filiala Mureş, Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI şi Societatea Culturală „Maris Dava" au organizat simpozionul „In memoriam Nicolae Iorga (1871 - 1940) - istoricul, literatul, omul politic!", ocazie cu care, sub bagheta moderatorului Ioan Berţa, personalităţi mureşene au evocat caracterul monumental al marelui istoric, om politic şi de cultură Nicolae Iorga, de la a cărui asasinare se împlinesc, în noaptea de 26/27 noiembrie a.c., 75 de ani.
Dezbaterile au fost deschise de dr. Corina Teodor care, cu pasiune şi aplomb, a încercat să ne prezinte „pe cât de concis se poate" dimensiunea istorică a marelui Nicolae Iorga, în percepţia contemporanilor săi ardeleni: „Ardelenii intelectuali au fost foarte generoşi cu Nicolae Iorga, autor al nu mai puţin de 14.000 de titluri (cărţi, studii, recenzii, eseuri, interviuri), mai ales pentru implicarea lui în pregătirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, reuşind să integreze istoria Transilvaniei în istoria României. Totuşi, la marele eveniment, Iorga nu a fost invitat, fapt care l-a dezamăgit, însă efortul de a scrie despre istoria Transilvaniei s-a dovedit a nu fi inutil".
Dr. Corina Teodor a ţinut să amintească şi despre căsătoria marelui cărturar Nicolae Iorga cu Ecaterina, o ardeleancă din Braşov, cu care a avut nouă copii. Până s-a lăsat convinsă să îi devină soţie, Ecaterina a primit nu mai puţin de 129 de scrisori de dragoste de la pasionalul Iorga, iar după ce s-au căsătorit, aceasta i-a devenit secretară personală, iubindu-l şi susţinându-l în permanenţă, până la dispariţia lui.
Despre dimensiunea literară a lui Nicolae Iorga, a fost invitat să vorbească dr. Valentin Marica, domnia sa folosindu-se de remarca lui Alexandru Xenopol, care l-a caracterizat pe Iorga ca fiind „o minune de om", prin monumentalitatea operei sale. Pentru a demonstra profunzimea, puritatea şi candoarea literară a lui Iorga, dr. Marica a sintetizat piesa de teatru „Învierea lui Ştefan cel Mare", o capodoperă teatrală. Însă, pentru aducerea în contemporaneitate a rolului impresionant al lui Nicolae Iorga în devenirea poporului român, dr. Valentin Marica a propus înfiinţarea, la Târgu-Mureş, a unei asociaţii culturale dedicate marelui istoric, dramaturg, memorialist, poet, profesor universitar, academician, ziarist, parlamentar, ministru şi premier, prin care rolul acestuia în istoria ţării să nu fie uitat.
Domnului dr. Ioan Sabău-Pop i-a revenit onoarea de a-l prezenta pe Nicolae Iorga ca om politic. „Pe când eram student la Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, am avut ocazia să îl cunosc pe unul dintre secretarii lui Nicolae Iorga, care mi-a mărturisit că „Himalaya poporului român" - cum era supranumit Iorga - dicta, în acelaşi timp, subiecte diferite, pentru 4 - 5 secretare, atât era de complex şi prolific. În acelaşi sens, pot aminti faptul că Nicolae Iorga a învăţat limba turcă într-o singură noapte, înaintea unei delegaţii în acea ţară. Ca om politic, aş spune că s-a compromis, fiind prea obedient şi prea îngăduitor faţă de familia regală, aflată în declin".
Dr. Felician Suciu a arătat că, în perioada în care a fost desemnat pentru a forma guvernul (februarie 1931), în plină criză economică, Iorga ar fi primit, de fapt, lista miniştrilor „în plic", pe care a şi acceptat-o. „Ca prim-ministru, nu a fost prea popular, deşi a înfiinţat mai multe asociaţii pentru a crea legături cu societatea civilă. Însă, trăsătura dominantă a personalităţii sale a fost patriotismul necondiţionat, un patriotism care nu a presupus niciodată xenofobie sau excluderea elementelor neromâneşti".
Fiind unul dintre cei mai redutabili adversari ai Gărzii de Fier, Nicolae Iorga a plătit cu viaţa, fiind asasinat de legionari, în noaptea de 27 noiembrie 1940, în pădurea de la Strejnicu, de lângă Ploieşti.
Această crimă a zguduit întreaga lume civilizată, 47 de universităţi şi academii din întreaga lume (dar nu şi din România!) arborând drapelul în bernă în semn de preţuire faţă de marele savant român ucis mişeleşte.
