VASILE NETEA - cronicar al ASTREI reghinene

Parcurgând paginile cărţii „Sub stindardul ASTREI, două decenii de activitate culturală în Despărţământul Reghinului: 1919-1939", scrisă de Vasile Netea în anul 1939, cu atâta patos, cu adevărul faptelor acelor timpuri şi al împlinirilor de atunci, carte cu o prefaţă a profesorului dr. Iuliu Haţieganu, tribunul „Şoimilor Carpaţilor", şef de şcoală medicală clujeană, avem prilejul, într-o întoarcere în timp, să retrăim, pe calea memoriei, vremurile în care ASTRA pătrundea, cu unicul şi înălţătorul scop al luminării Neamului, prin satele româneşti mureşene, până în cele mai îndepărtate cătune. Erau vremurile în care Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Românăşi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu anul înfiinţării ei la 1861, într-o Transilvanie a înfrăţirii intelectualilor cu ţăranii, ca firească aspiraţie, după alţi străluciţi cărturari şi luptători naţionali, precum mitropolitul Andrei Şaguna, Al. Şterca-Şuluţiu, Vasile Ladislau Pop, Timotei Cipariu, George Bariţiu, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiş, Iacob Bologa, Iuliu Moldovan, Ioan Micu Moldovan, Alexandru Mocsony, Nicolae Popoviciu.

Din conducerea Despărţământului Reghin al ASTREI făceau parte dr. Eugen Nicoară, avocatul dr. Ioan Harşia, protopopul Ioan Maloş, membri din comitet, printre alţii, fiind dr. Alexandru Ceuşianu, Gheorghe Maior, Ioan Popescu, dr. Eugen Truţia, Iuliu Grama, Petre Boţianu, Iustin Handrea, Ilie Şandru, Ioan Borşianu, avocaţi, protopopi, primari, notari publici, preoţi, învăţători, dar şi tânărul, viitorul istoric Vasile Netea. Vasile Netea - cronicarul ASTREI, Despărţământul Reghin, cronicar atent al vremurilor, aşa cum se dovedeşte scriind „Sub stindardul ASTREI". Sunt acolo anii începuturilor, de pe vremea preşedintelui Ioan P. Maior, atunci când autorităţile ungureşti nu priveau cu ochi buni activitatea culturală a ASTREI, a avocatului Patriciu Barbu, preşedinte la 1888, descris de Vasile Netea ca „om energic", de numele căruia se leagăşi înfiinţarea Băncii „Mureşeana", intelectual „cu rol important în mişcarea Memorandumului, alături de Ion Raţiu şi Vasile Lucaciu".

Înaintând prin timp, cronicarul Vasile Netea ni-i aduce în faţa ochilor pe acei bărbaţi vrednici ai vremurilor luptelor pentru verticalitate românească, pe numele lor Galaction Şagău, Vasile Duma, Eugen Nicoară, Alexandru Ceuşianu, Ilie Câmpeanu, George Maior, personalităţi care au stârnit un mare interes foarte tânărului, pe atunci, Vasile Netea, pe timpul cărora au avut loc viguroase mişcări culturale şi naţionale, care cu acea „părintească grijă" a destinului românesc, au lăsat acele „zidiri umplute cu suflete". Ei au participat la „îndeplinirea chemării sublime ce o aşteaptă Dumnezeu de la acest neam", idealul suprem al înaintemergătorilor astrişti.

Nu scapă atenţiei cronicarului Vasile Netea nici anul 1890 (15/17 august), când Reghinul găzduieşte, în Biserica Greco-Catolică, Adunarea Generală a Despărţământului, sub preşedinţia lui George Bariţiu.

Personalitatea care a produs asupra tânărului Vasile Netea o foarte puternică impresie a fost dr. Eugen Nicoară, venit după ce Vasile Duma, fostul preşedinte, a fost numit episcop al Argeşului, la preşedinţia Despărţământului Reghin al ASTREI la 19 februarie 1923, personalitate complexă, dedicată, trup şi suflet, propăşirii româneşti în arealul reghinean, chirurg, filantrop, dându-i un avânt remarcabil în zona Reghinului şi în împrejurimi, scriind - după mărturisirea lui Vasile Netea - „cea mai frumoasă pagină din istoria culturală a regiunii, o pagină de aur", printr-o emulaţie culturală fără precedent. Dr. Eugen Nicoară- scria atunci Vasile Netea - „rămâne în faţa generaţiilor viitoare drept pildă de credinţăşi muncă românească!". „Uniţi, cu toţii, sub flamurile aceluiaşi stindard", sub deviza „Totul pentru naţiune, nimic pentru tine, nici câştig, nici glorie!" -consemnează Vasile Netea -, astriştii „şi-au închinat toate puterile pentru ridicarea şi consolidarea acestei regiuni atât de năpăstuite de vitregul trecut".

Neobosit, timp de 20 de ani, dr. Eugen Nicoară, preşedintele Despărţământului Reghin al ASTREI, a cutreierat sat după sat, dând sfaturi ţăranilor, fiindu-le aproape la bucurii şi la necazuri, a ajutat Biserica Neamului, pe slujitorii ei, şcolile şi învăţătorii. Cu nimb de legendă, mereu gata de luptăşi jertfă, dr. Eugen Nicoară ridică Spitalul din Reghin şi Casa de Cultură care azi îi poartă numele, prin proprii eforturi financiare, dă bani din buzunar pentru înzestrarea tuturor aşezămintelor de el ridicate, pentru cultura şi credinţa strămoşească, aproape fiindu-le şi tinerilor - cum precizează Vasile Netea - „prin uriaşa sa putere de muncă, neostoita sa hărnicie şi incomparabilul său spirit de jertfă".

Enumerând acţiunile culturale, cu o deosebită eficienţă, prin localităţile Filea, Râpa de Sus, Râpa de Jos, Maioreşti, Ruşii-Munţi, Morăreni, Dumbrava, Luieriu, Idicel-Sat, Idicel-Pădure, Hodac, Ibăneşti, Pietriş, Adrian, Solovăstru, Săcal, Şerbeni, Sântu, Urisiu, Deda, Deleni (Potoc), în multe altele, „argintul viu al prezenţelor în zonă fiind dr. Eugen Nicoară, prin activitatea sa - menţionează Vasile Netea - a determinat ca, în anul 1925, Adunarea Generală a ASTREI să se ţină, din nou, la Reghin, cu participarea unor numeroase personalităţi: mitropolitul Vasile al Blajului, Vasile Goldiş, Alexandru Lupeanu-Melin, Ion Lapedatu, Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu, Ştefan Meteş, Tiberiu Brediceanu, Zaharia Bârsan, Emil Isac, Adrian Maniu, Nicolae Colan, Emanoil Bucuţa, Pantelimon Halippa. Ce nume!

La a treia Adunare Generală a ASTREI, după cum consemnează Vasile Netea, la Reghin au sosit personalităţi ardelene, din Vechiul Regat, din Bucovina şi Basarabia. Atunci, dr. Eugen Nicoară, argintul viu şi sufletul acţiunilor organizate - scrie Vasile Netea - spunea: „…chemarea noastră e să luminăm întunericul prin lumină, să scriem dreptatea dumnezeiască, prin credinţa nestrămutată a strămoşilor noştri".

Vasile Netea reia cuvintele cronicarului Al. Lupeanu-Melin, entuziasmat de cele petrecute la Reghin: „Două zile întregi, Reghinul nu a mai fost al saşilor bogaţi şi mândri, ci al românilor de pretutindeni, al ţăranilor frumoşi din jur şi din munţii apropiaţi, care (…) au dovedit-o, cu acel prilej, au arătat că noi suntem stăpânii adevăraţi ai Mureşului de Sus."

Am putea spune că nimic n-a scăpat cronicarului Despărţământului Reghin al ASTREI: de la „Crezul Şoimilor", conduşi de profesorul Iuliu Haţieganu, ctitor de şcoală medicală, la Cluj, la numeroasele şezători literare, conferinţe, broşuri pentru luminarea satelor, înfiinţarea unor biblioteci, şcoli populare pentru bărbaţi şi femei, troiţe la răscruce de drumuri, acele „opere de piatră", cămine culturale, ridicarea unor monumente pentru cinstirea eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă, miile de consultaţii medicale gratuite, sprijinirea copiilor săraci şi a văduvelor. Totul în folosul neamului! Vasile Netea şi dr. Eugen Nicoară au dat la iveală, în anul 1934, cartea de „Figuri mureşene", iar în anul 1936, aşa cum scrie în „Sub stindardul ASTREI", scot culegerea de folclor „Murăş, Murăş, apă lină" (volumul I), cu o prefaţă a scriitorului Ion Agârbiceanu. Cronicarul Vasile Netea compară Despărţământul Reghin al ASTREI cu o „holdă întinsăşi bogată". „Să dea Domnul mulţi ca dânsul!" -exclama Vasile Netea în rândurile de încheiere ale cărţii „Sub stindardul ASTREI".

Cronicarul ASTREI Reghin, Vasile Netea, reia cuvintele prof. univ. dr. Iuliu Haţieganu din prefaţa cărţii, referitoare la dr. Eugen Nicoară: „Pe unde a umblat, şi a umblat atâta, vorbele lui au fost urmate de fapte: troiţe, monumente, şcoli, case culturale, biserici, şi, ceea ce este poate şi mai important, aceste ziduri le-a umplut cu suflete".

Nimic n-a scăpat ochiului cronicarului Vasile Netea, în gândurile şi rândurile cuprinse în cartea „Sub stindardul ASTREI", în acele vremuri în care, ca şi azi, mai mult ca oricând, într-adevăr, neamul avea nevoie de „bărbaţi nu ai vorbelor, ci ai faptelor".

(Comunicare susţinută, la 20 noiembrie a.c., la sesiunea naţională „Culturăşi civilizaţie pe meleaguri transilvănene. Rolul Despărţământului Reghin al ASTREI în dezvoltarea ştiinţei, învăţământului şi culturii").

 

Lasă un comentariu