Tocmai de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, dușmanul înverșunat al României, al Statului Național Unitar Român, pregătea un grav act antiromânesc! La Târgu-Secuiesc, pe timpul festivităților dedicate Zilei Naționale a României, zi pentru întoarceri în memorie și cinstire a acelui moment istoric al făuririi României Mari, Beke Istvan Attila intenționa să detoneze, în public, între români, însă n-a reușit, un dispozitiv artizanal, atentat dejucat, grație serviciilor speciale. Beke Istvan Attila este membru al Mișcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) din Ungaria, grupare extremistă, neofascistă, horthystă,
cu filiale în Ardeal. Pentru ei, acești nenorociți dușmani ai României, 1 Decembrie este considerată zi de doliu! Cum s-a ajuns aici? Din 1990 încoace, ei, acești extremiști, iredentiști, șovini și revizioniști, cu nostalgia refacerii Ungariei Mari, își manifestă, pe față, ura asta, nestăpânită, de 1 Decembrie, prin ruperea și călcarea și cu alte prilejuri, în picioare, a Tricolorului românesc prin Harghita și Covasna! Oare pe unde, în lumea aceasta mare, se mai petrece așa ceva? Oare pe unde, în secolul 21, se mai refuză, ostentativ, de către minoritari, învățarea limbii Țării, a limbii oficiale, așa cum se întâmplă prin Harghita și Covasna? Oare pe unde mai sunt sfidate, ca pe acolo, Constituția și legile țării? Acolo, unde românii, în decembrie 1989, au fost, pur și simplu, alungați. Acolo unde a avut loc acea crimă abominabilă. Acolo, la Târgu-Secuiesc, pe unde au loc pregătiri paramilitare. Acolo, unde simbolurile naționale sunt contestate. Pentru ei limba română nu-i limbă oficială într-un stat de drept. Ei, cu atâtea drepturi, care se vor mereu mai egali decât alții, vor privilegii, „discriminări pozitive". Mereu cer ce nu se mai poate! Idei aduse din Ungaria și propagate în Transilvania eternă, românească și nedespărțită!
Membrii Lambadei ungaro-secuiești, nici în preajma Zilei Naționale a României, n-au putut rezista tentației și, din nou, și-au dat, spectaculos de penibil, în petic! În timp ce Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș își ținea lucrările Adunării Generale, la Centrul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei din Miercurea Ciuc, fără să provoace pe cineva, civilizat, în liniște, în acea normală atmosferă dominată de pace și respect, la doar 200 de metri distanță, autonomiștii țipau, tunau și fulgerau, urlau, ca din gură de șarpe, că ei n-au drepturi, că sunt năpăstuiți, că-i vai de ei, ca „cetățeni de rangul doi". În organizarea Partidului Civic Maghiar (PCM) al pițărăului Biro Zsolt, zgomotoșii participanți cereau autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc, drepturi colective, maghiara ca limbă oficială. Ce drepturi nu au ei pe acest pământ românesc, leagănul etnogenezei neamului nostru la Sarmizegetusa Regia? Ei au toate drepturile pe care le avem noi, toți românii, plus drepturile minoritare! Deci, logic, chiar mai multe drepturi au decât avem noi, românii-români! Ce vor ei? Vor râvnita de ei graniță revizionistă în inimă de țară, ca în 1940, pe timpul Diktatului de la Viena. Iar acolo să nu mai existe picior de român! Asta vor visătorii de autonomii teritoriale în mijloc de Românie! Oare, ne întrebăm din nou, unde în lumea asta se mai întâmplă așa ceva? Ei invocă, de exemplu, „modelul spaniol" al Cataloniei. Un bob zăbavă! Acolo toți sunt spanioli, nu minoritari, cu respect față de imnul lor național, față de steagul Spaniei. Altă gâscă, în altă traistă! Altă Mărie cu altă pălărie! Iar comparațiile de ei invocate se potrivesc ca nuca în perete. Cine, oare, în această Europă mai este dispus să asculte pretențiile stupide, absurde ale autonomiștilor?
La fel au procedat separatiștii-autonomiști și la 24 octombrie 2015, când Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș avea adunarea la Târgu-Mureș. Atunci, în Harghita și Covasna, ei, sicofanții ăștia, doreau, iar guvernanții, din păcate, le îndeplineau hachițele, iluminarea geografică a așa-zisului Ținut Secuiesc. Adică, a unui ținut care nu există! Despre care Uniunea Europeană nici măcar nu vrea să audă. În ambiția lor, acești nenorociți, în stare, de Ziua Națională a României, să detoneze și bombe artizanale, au ambiția, precum cățelușii, să-și marcheze teritoriul. Numai că asta nu însemnă și stăpânirea, de ei dorită, a unei părți a pământului românesc! Iar autonomismul teritorial, antiromânismul lor, iată devin un fel de terorism-minoritar! Un atentat la siguranța națională, un atentat al extremismului autonomist la liniștea Țării, la integritatea Statului Național Unitar Român!
