POMPEIU HĂRĂȘTEANU, 80 DE ANI DE VIAȚĂ ȘI 60 DE ANI DĂRUIȚI MARII MUZICI

Distribuie pe:

Basul Pompeiu Hărășteanu, un gigant al muzicii de operă din România și un artist de talie mondială, colaborator al unor prestigioase filarmonici și teatre lirice din România și din străinătate, profesor și educator iubit de studenți, fost director general al Operei Naționale din București, s-a născut în data de 14 septembrie 1935, în familia ceferiștilor ludușeni Anica și Emanoil Hărăstășan. Anii copilăriei și cei de școală elementară i-a petrecut la Luduș, locul de baștină al părinților și bunicilor săi. Cu o muzicuță și o armonică rusească a organizat baluri pentru frații și surorile sale. Ascultând radioul, s-a îndrăgostit de muzica simfonică. Apreciindu-i calitățile de meșter bun la toate, tatăl l-a înscris la Școala Medie Tehnică din Cluj. În al treilea an de ,,mecanică'', un profesor de cor i-a descoperit vocea și talentele muzicale, l-a îndrumat și l-a ajutat să se înscrie la Școala de Muzică, fără știrea tatălui. Profesorii de la liceu și artiștii de la Opera din Cluj i-au descoperit universul minunat al muzicii. Păstrând secretul, la vremea potrivită, a trecut cu brio examenul de admitere la Conservatorul ,,Ciprian Porumbescu'', din București. Tatăl era convins că fiul Pompeiu este student la Politehnică. În timpul studenției, a cântat în corul CFR Giulești și la Ansamblul MAI-ului. La Conservator și la Ansamblul MAI a avut revelația competiției scenice și a succesului încununat de aplauze, ceea ce l-a determinat ca, după absolvirea Conservatorului, să participe la concursuri naționale și internaționale de canto. Așa a început să fie cunoscut și apreciat în lumea Operei.

Obținerea marelui premiu în 1968, la Concursul ,,Francisco Vinas'', din Spania, îi deschide drumul spre afirmare. A semnat primul său contract ca solist la Opera din Bonn-Germania Federală. În anul 1971 și-a împlinit visul căruia îi dedicase toată vibrația talentului său: a fost angajat ,,cu carte de muncă'' la Opera Română din București. A început drumul spre glorie, lărgindu-și repertoriul, dăruind zilnic 2-3 ore exercițiilor de perfecționare a tehnicii vocale, în căutarea celor mai ascunși rezonatori în care vocea să capete un timbru plăcut, omogen, cald, egal, pe toată întinderea, cântând în compania unor mari artiști ai timpului, Giuseppe di Stefano, Virginia Zeani, Nicolai Ghiaurov, Renata Scatto, Carlo Bergonzi, Gareva Dimitrova, sub bagheta dirijorilor excepționali Herbert von Karayan și Rolland Bader, participând la turnee în Austria, Belgia, China, Franța, Cehoslovacia, Germania, Olanda, Italia, Singapore, Rusia, Anglia, Elveția, Japonia, SUA, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova ș.a. în timpul cărora a fost aplaudat și bisat, a fost felicitat de importante personalități culturale, de șefi de state și de guverne, a adunat critici elogioase. Peste tot a fost primit ca un mare artist român, ca un autentic ambasador cultural al României, ceea ce, evident, i-a umplut sufletul de bucurie. El, fiul unui simplu ceferist din Luduș, a ajuns să fie solicitat, în anul 1986, într-o distribuție solistică a unui concert monumental la Berlin. În anul 1996, ziarul ,,Times'', din Marea Britanie, scria despre românul Hărășteanu că este ,,un artist de talie internațională'', după ce 6000 de spectatori englezi l-au ovaționat pentru al său ZACCHARIA, din ,,Nabucco'', de Verdi, prezentat la Albert Hall din Londra. El, ludușeanul care și-a început cariera artistică în cartierul Gării din Luduș, a ajuns să cânte la Strassbourg și Bruxelles, la ,,Balșoi Teatr'', din Moscova, a ajuns profesor asociat la Universitatea de Muzică din București și la Universitatea ,,Ovidius'' din Constanța, să fie sărbătorit de confrați și spectatori la Palatul Cotroceni, la Ateneul Român, la Opera Națională, din București, la Casa de Cultură din Luduș, la Palatul Culturii din Târgu Mureș, la Chișinău și Budapesta, la Roma și la Berlin, cu prilejul aniversărilor rotunde, iar un critic muzical italian să-l eticheteze o excepție a naturii umane, o minune a lumii Operei, unicul bas de pe pământ care, la vârsta de 77 de ani, a avut puterea să cânte ,,Nabucco''. Din lungul șir de distincții și premii, amintim Ordinul Național pentru ,,Merit în grad de cavaler'', diploma de Excelență acordată de Comisia Română pentru UNESCO și Muzeul Național Cotroceni, Trofeul de Excelență ,, Zece pentru România'', Premiul ,,Glorie în arta lirică'' al Uniunii Criticilor și Realizatorilor Muzicali ,,Mihail Jora'', Premiul ,,Talentul pus în slujba Componisticii Naționale'', titlurile de Cetățean de Onoare al orașelor Luduș, Chișinău, Russe, Snagov.

 De Ziua Națională a României, 1 Decembrie 2015, domnul prefect doctor Lucian Goga l-a distins pe maestrul Pompeiu Hărășteanu, în numele Instituției Prefectului Județului Mureș, cu Diploma de Excelență ,,Per aspera ad Astra'' și cu ,,Fibula de la Suseni''. Starea de sănătate precară l-a împiedicat pe maestrul Pompeiu Hărășteanu să participe la acest eveniment deosebit. Semnatarul acestui ,,Laudatio'' a transmis Instituției Prefectului, personal domnului prefect dr. Lucian Goga și domnului Iuliu Palcu, șeful de cabinet al prefectului, sincerele mulțumiri ale maestrului Pompeiu Hărășteanu pentru cinstea pe care i-a acordat-o, înnobilându-i cariera și anii senectuții cu aura ,,Fibulei de la Suseni''.

 

Lasă un comentariu