Și teroristul ungur din Târgu Secuiesc demonstrează că… Aroganța a întrecut, peste anumite limite, toleranța…!

Dar și că, dacă o întinzi prea mult, coarda s-ar putea rupe!

Este un lucru cert: în nicio țară din Europa - în care trăiesc maghiari - nu i s-a acordat atâtea drepturi (de fapt, privilegii) acestei minorități, precum în România, fapt recunoscut, de altfel, și la nivelul Uniunii Europene.

Or, văzând că, după '89, toleranța proverbială a românilor (de a guvernanților nu mai vorbim!) nu prea are limite, liderii maghiari (și nu e vorba aici numai de UDMR) au întins mereu… coarda, câtă vreme nimeni de la nivelul Guvernelor României (din care, nu o dată, și UDMR a făcut parte!) nu i-a avertizat că… totul are o limită. Așa s-a ajuns și la faptul că - în chiar Ziua Națională a României - procurorii DIICOT au reținut un suspect (Beke István Attila) la Târgu Secuiesc, bănuit că ar fi avut intenția de a detona 400 de materiale pirotehnice.

Dar, pe de altă parte, așa s-a ajuns și ca UDMR - și mai recent celelalte partide extremiste maghiare - să-și impună, treptat, prevederi pe care nici nu le-au visat prin anii '90. Printre ele, cele din noua Lege a educației. Drept care, i-ați mai auzit pe liderii UDMR vorbind despre proiectul „Legii minorităților naționale" (de fapt, al celei maghiare, căci udemeriștii „au croit-o")? Da de unde. Și asta pentru că, fiind mereu la guvernare, și-au impus unele prevederi, chiar și sub o altă formă (formulare) în alte legi.

Cum a fost cazul, repetăm, cele din Legea educației, lege adoptată, la acea vreme, cu mare scandal prin asumarea răspunderii Guvernului. Explicația? Nevoia celor de la guvernare (pe atunci, Băsescu-Boc et comp.) de a rămâne la putere cu pumnul de voturi ale UDMR. Culmea e că Băsescu face azi pe „marele patriot", luptându-se, cu disperare (și lansând idei naționaliste), să revină în prim-planul politicii românești!

Drept care, în cazul unor prevederi, nici chiar cei mai „înflăcărați" lideri ai Uniunii nu se gândeau, la un moment dat, că ar putea fi adoptate.

Bunăoară, în Legea educației, persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar. În plus, în învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limba minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi. O întrebare: mai există oare vreo țară membră UE (și nu numai) în care disciplinele respective să fie predate în limba minorităților? Noi nu cunoaștem. Am fi curioși să aflăm!

Dar Legea mai stabilește că instituțiile de învățământ superior de stat având activități de predare în limba minorităților naționale, care au statut de universități multiculturale și multilingve sunt: „Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca - în limbile română, maghiară și germană; Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș - în limbile română și maghiară; Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș - în limbile română și maghiară. Nu întâmplător, specialiștii au apreciat că primii beneficiari ai legii vor fi (sunt) minoritățile.

Așadar, și-a impus UDMR punctul de vedere? Și l-a impus. Cum? Cu contribuția directă a guvernanților români. Acum - se întreabă românii -, la ce să ne mai așteptăm în privința autonomiei teritoriale pe criterii etnice (neglijându-i pe românii din zonă!) a așa-zisului Ținut Secuiesc? Adică, într-o perioadă când la „pupitrul" de comandă al Guvernului României se afla un Guvern tehnocrat? Vom vedea, în contextul în care și la Cotroceni s-a schimbat Stăpânul! Căruia, deocamdată, în afara remarcii că „În România, nu există o problemă maghiară" - făcută de Klaus Iohannis la o întâlnite cu Angela Merkel, în cadrul unei vizite în Germania -, nu-i cunoaștem poziția în această chestiune. Și, zău, că ar merita să o aflăm! Până atunci, ce am observat apropo de autonomie?

Printre altele, că un oarecare Csibi Barna - cel cu terfelirea memoriei lui Avram Iancu - unul dintre membrii fondatori ai Garda Kulturális és Hagyományõrzõ Egyesület (Asociația de Cultură și Tradiții Garda Secuiască) își propusese, la un moment dat, nu doar schimbarea, la Miercurea Ciuc, a străzii Mihai Eminescu în Attila, ci și îndepărtarea Monumentului Ostașului Necunoscut din oraș, unde se sărbătorește anual Ziua Națională a României. Mai mult, Garda voia referendum pentru schimbarea denumirii municipiului reședință de județ din Miercurea Ciuc în Csikszereda. Să notăm și faptul că mișcarea a luat ființă la Miercurea Ciuc, după ce organizația extremistă Garda Maghiară din Ungaria a fost scoasă în afara legii de Justiția din țara vecină. Ce-i drept, nici Garda secuiască, organizație extremistă, nu este înregistrată juridic. Dar îi ia cineva de guler pe membrii ei? Nu știm, n-am aflat. Noi, cu toleranța, ungurii, cu… aroganța.

Fapt este că, deocamdată, vizavi de acest subiect sensibil (și de neconceput și de neacceptat de către români!) - autonomie teritorială - fostul președinte Traian Băsescu a făcut, cândva, o declarație destul de anemică la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, spunând doar că „noi nu îmbrățișăm teoria autonomiei pe criterii etnice".

Or, toate acestea la un loc (din multe altele) l-au încurajat de Beke István Attila să-și propună detonarea în piața publică a unor materiale pirotehnice. El (cetățean român de etnie maghiară) este membru al formațiunii extremiste „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate", din Ungaria. A mai fost anchetat în anii trecuți de Poliție, după ce a arborat mai multe drapele negre de 1 Decembrie. Și, putem fi siguri, că extremiștii nu se vor opri aici! Dar toți aceștia, să nu uite un lucru: când o întinzi prea mult, coarda s-ar putea rupe! 

Lasă un comentariu