Potrivit organizației non-guvernamentale Agent Green, România are cea mai mare suprafață de păduri virgine, după Rusia (300.000 de hectare). Din păcate, asistăm - cu sau fără voia noastră - la fenomene, precum: păduri tăiate pentru terenuri de sport, păduri tăiate pentru proiecte imobiliare, păduri tăiate pentru comerțul ilegal cu lemn. Conform sursei citate, în Parcul Național Piatra Craiului, din Munții Carpați, circa 300 de hectare de pădure au fost defrișate în perioada 2004-2007. Dar, în Transilvania (și nu numai), câți nu s-au îmbogățit, în ultimii 25 de ani, de pe urma defrișărilor nesăbuite, a comerțului ilegal cu lemn?
Se spune că autoritățile de la București confiscă anual circa 170.000 de metri cubi de lemn tăiați ilegal.
Ne-am fi așteptat ca, în urma acestor acțiuni, sute de persoane să fi înfundat pușcăria. Așa cum ar fi normal. Eroare! Din 25.000 de procese-verbale întocmite de pădurari în trei-patru ani, numai (atenție!) două s-au soldat cu condamnări, pentru că legea este - ca și în alte domenii - „interpretabilă".
Din păcate, deși efectele tăierii pădurilor sunt cunoscute - duc la alunecări de teren, inundații, periclitează supraviețuirea urșilor etc., etc. -, defrișările continuă. Cu toate alte consecințe grave ce decurg de aici, avertizează Asociația Fondul Mondial pentru Natură.
În ultimii doi ani, tăierile de păduri, la maximum, iar reîmpăduririle, la minimum!
Comentând asupra modului irațional (și am adăuga noi, criminal!) în care se taie pădurile, un analist economic aprecia că din acest punct de vedere, „România e în lumea a treia". De altfel, câteva cifre sunt edificatoare. Dacă în 1990 s-au făcut lucrări de reîmpădurire, potrivit INS, pe 25.489 de hectare, în anul următor, suprafața reîmpădurită a scăzut cu 38%, la doar 15.832 de hectare. În 1992 s-au reîmpădurit 12.556 de hectare, iar în 1993 - 10.346 de hectare. Minimum postrevoluționar a fost atins în 2010: doar 10.106 de hectare reîmpădurite.
Concluzia? În cei doi ani pentru care există date, 2012 și 2013, tăierile de păduri s-au plasat la maximum, iar reîmpăduririle, la minimum.
O altă constatare. Exporturile noastre conțin încă multe materii prime și forță de muncă vândută în lohn. Cu alte cuvinte exporturile - îndeosebi, buștenii pentru cherestea - au o valoare adăugată redusă, iar importurile - una mare. Ca într-o țară din lumea a treia!
Defrișările iresponsabile plasează țara noastră pe locul 13 în Europa, la suprafața împădurită!
Din 1990, România se confruntă cu grave probleme în ceea ce privește tăierea ilegală a arborilor, mai ales în contextul retrocedărilor către foștii proprietari. Un studiu întocmit de World Wide Fund For Nature relevă că numai 60% dintre activități se desfășoară în acord cu legislația în domeniu. Urmarea? Țara noastră este singurul stat din Europa în care există un proces de deșertificare în plină desfășurare, din cauza reducerii suprafeței împădurite. Din păcate, la acest capitol -, România se situează pe locul 13 în Europa, deși, la suprafața totală a țării, ne putem mândri cu un fruntaș loc 7. Fondul forestier ocupă în prezent 6,5 milioane hectare, cu 2,6% sub media europeană. Studiile de specialitate arată că, într-o țară cu relieful și clima României, terenurile împădurite ar trebui să ajungă la 40%-45% din suprafața totală a țării. Țara noastră însă abia ajunge la 26 la sută. Trist!
