„Se vorbește de multă vreme de un conflict între religie și știință... Repet pentru a nu știu câta oară că nu există nici un fel de conflict și nici nu a existat, și nici între oamenii de știință și oamenii religioși. Au existat însă și vor exista conflicte între falșii reprezentanți ai științei, între pseudoînvățați și pseudocredincioși, între cei care n-au pătruns cu adevărat în tainele științei, pe de o parte, și cei care n-au pătruns în sanctuarul credinței, pe de altă parte. Istoria științelor și a Bisericii ne confirmă aceasta. Un astfel de raport de înțelegere și concesiune reciprocă îl exprimă naturalistul Denneri prin cuvintele: «Știința este un grad mai mare de siguranță în unele lucruri, în care credința este unul mai mic. În cele veșnice, însă, religia este siguranța absolută; în sfera ei este o știință»".
***
„Dacă este vorba de mișcarea planetară, de compoziția chimică a unor corpuri, de efectul unor medicamente etc. religia trebuie să dea întâietate științei. Dacă este vorba de Dumnezeu, de suflet, de creație, de viața viitoare etc. rațiunea sau știința trebuie să se plece în fața religiei".
***
„Religia și morala atribuie o valoare deosebită personalității omenești și consideră omul ca o ființă mai presus de toate celelalte, prin aceea că este religios și moral. Pentru religie, omul este chipul și asemănarea lui Dumnezeu, creatura sa cea mai aleasă, fiul Său. Sufletul are valoare nesfârșită înaintea lui Dumnezeu. Din punct de vedere moral, voința autonomă din om este un lucru așa de mare, că a făcut pe filosoful german Emanuel Kant să spună: «Două lucruri îmi umplu sufletul de admirație: cerul înstelat deasupra capului și conștiința din om»".
Prof. dr. IRINEU MIHĂLCESCU (1874-1948), teolog și ierarh ortodox român care a îndeplinit demnitatea de mitropolit al Moldovei (1939-1947), profesor universitar, scriitor bisericesc. A studiat la Gimnaziul de la Buzău, Seminarul Teologic din același oraș și la Facultatea de Teologie din București. În perioada cât a fost elev la seminar, a început să predea ca preparator de limba greacă, iar după absolvirea facultății a fost, pentru o perioadă mai scurtă, secretar al Internatului Teologic din București. Între anii 1901-1904, a urmat studii de specializare la Facultatea de Teologie și Filosofie din Berlin, obținând la finalul studiilor titlul de Doctor în Filosofie. Reîntors în țară a fost numit profesor agregat, apoi titular la Catedra de Teologie Dogmatică și Simbolică a Facultății de Teologie București. În anul 1939, a fost ales în misiunea de mitropolit al Moldovei și, în paralel, a fost și decan al Facultății Teologice din București și apoi din Chișinău. A reprezentat BOR la diferite întruniri cu caracter ecumenic din străinătate. Este înmormântat la Mănăstirea Agapia în anul 1948. A publicat mai multe cărți cu caracter moral-religios și socio-cultural, un adevărat tezaur pentru neamul românesc creștinesc și nu numai.
Autor de citate:
** - „RELIGIA este raportul conștient și liber al omului cu Dumnezeu, iar MORALA poate fi definită știința actelor libere ale omului".
** - „RELIGIA fără MORALĂ este ca un pom sterp, iar morala fără religie este ca un fruct al cărui miez este lipsit de înveliș."
** - „ARTA AR PUTEA ȚINE LOCUL RELIGIEI ȘI VORBESC AICI DE O RELIGIE A FRUMOSULUI".
** - „Literatura, artele și științele au luat naștere și s-au dezvoltat din religie și sub ocrotirea ei".
„1001 CUGETĂRI"
