Cheltuieli inutile, pentru investiții nerealizate, de aproape 32 de milioane de euro!

Distribuie pe:

Curtea de Conturi a României semnalează în raportul privind execuția bugetară pe anul trecut că ministerele și alte instituții de stat au cheltuit, până în anul 2014 inclusiv, aproximativ 140,16 milioane de lei (31,85 milioane de euro) pe studii de prefezabilitate, fezabilitate și proiecte tehnice pentru obiective de investiții care, ulterior, nu au mai fost finanțate și realizate.

„Aceste sume reprezintă cheltuieli ce nu și-au atins obiectivele de economicitate, eficiență și eficacitate, fiind efectuate fără a se obține în contrapartidă un obiectiv de investiții. 12 ordonatori principali de credite au beneficiat de credite bugetare pentru achiziționarea de studii de fezabilitate în vederea realizării ulterioare a unor obiective de investiții ce au rămas la stadiul de deziderat. Este vorba despre Academia Română, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Public, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor și SIE. Alți patru ordonatori au achiziționat studii de prefezabilitate ce nu s-au finalizat în investiții, și anumne: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Academia Română.

Cele mai mari sume alocatate studiilor de prefezabilitate au fost cheltuite de Ministerul Educației Naționale (855.360 lei), Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (140.372 lei) și Ministerul Afacerilor Externe (86.091,96 lei)", se menționează în raport.

 În acest context, Curtea de Conturi recomandă realizarea unei baze de date cu investițiile publice ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat și ai bugetelor fondurilor speciale și actualizarea acesteia, astfel încât să poată oferi informații în ceea ce privește obiectivele de investiții începute și nefinalizate ca urmare a lipsei de finanțare.

Lasă un comentariu