CALITĂȚILE ȘI VICIILE FIINȚEI UMANE DIN PERSPECTIVA VIEȚII COTIDIENE (XXIII)

Distribuie pe:

Aceste reflecții legate de calitățile și viciile umane le-am selectat din peste 300 de cărți celebre din marea literatură clasică universală. Întrucât suntem în ajun de Crăciun, merită să dedic soției, femeii, câteva cugetări legate de calitatea lor în plină armonie cu soțul. 

SOȚIA

Nesuferit mai e pentru o soție un bărbat bătrân, dar când soțul își aduce în casă o soție, el nu ia numai o femeie precum își închipuie, ci o dată cu dânsa, el ia și își introduce și un geniu bun sau rău. Soția este jumătatea omului (bărbatului), ea îi este cel mai bun prieten și ajutor. Aceea e soție care vorbește cu iubire și face fapte bune - de ea trebuie să te bucuri ca de un fiu de-al tău. Acea soție e țara unde se poate trăi.

Soția este bunul suprem al bărbatului aici pe pământ, ea îl însoțește în pelerinajul din această viață. Pentru cel nefericit, cuprins de boală și veșnic strâmtorat, nu există un leac la fel de bun ca soția. Cum e soția, așa-i și gospodăria.

SOȚUL

Nu există ceva mai bun și mai presus ca atunci când soțul și soția trăiesc în bună înțelegere. Acest lucru e o mare durere pentru răuvoitori și o mare bucurie pentru cei care le vor binele. Soțul este podoaba supremă a femeii (chiar) fără podoabe, căci soția lipsită de soț nu strălucește, nici chiar când este foarte gătită.

SCHIMBAREA

Cu cât sufletul e mai tare și mai înțelept, cu atât e tulburat și schimbat mai puțin de influențele din afară. Orice lucru bine alcătuit fie din natură, fie prin artă admite o foarte mică schimbare din partea altuia.

Ești om: nicio ființă nu suferă schimbări atât de repezi în sus și-n jos ca tine. Dar să nu uităm că toate lucrurile sunt supuse schimbării deoarece împrejurările schimbă foarte iute lucrurile.

SINCERITATEA

Pe lumea aceasta, cel care e sincer față de femei, față de dușmani, față de un prieten prefăcut și mai ales față de curtezane, acela nu trăiește mult. Cei sinceri sunt iubiți, dar înșelați. De aceea trebuie să fii sincer față de tine, căci atunci nu mai poți fi fals față de cineva.

SINGURĂTATEA

Singur se naște omul și singur moare. Singur mănâncă rodul faptei bune, singur al celei rele, iar singurătatea este mama neliniștii. Să nu mănânci singur ceva plăcut, să nu chibzuiești treburile singur, să nu pornești singur la drum, să nu veghezi singur când ceilalți dorm.

Cine se dedă singurătății, acela în curând e singur. Fiecare trăiește, fiecare iubește și este lăsat pradă suferințelor sale.

DARUL

Darul ce se dă la timpul și la locul potrivit unuia care nu poate munci și care merită, acela este dar adevărat, de inspirație divină. 

Lasă un comentariu