1. „CREDINŢA, CA ACT INTELECTUAL, este adeziunea noastră liberă la cele descoperite de Dumnezeu sau la Revelaţia divină. Dar pentru mântuire, această credinţă nu-i suficientă, ci este necesară credinţa lucrătoare prin iubire. Această credinţă nu e numai un act de cunoaştere, ci este o manifestare integrală a sufletului omenesc. Astfel, ea include în sine şi iubirea şi nădejdea, deci angajează întreaga fiinţă a creştinului, cuprinzând în sine atât credinţa în opera mântuitoare a lui Iisus Hristos, şi alipirea de ea, cât şi credinţa ca legătură personală cu Hristos care duce la iubirea faţă de Hristos şi de opera Sa mântuitoare".
2. „CREDINŢA NOASTRĂ trebuie să fie tare, adică neîndoielnică şi ca o ancoră a sufletului nostru. CREDINŢA trebuie să fie potrivită cu faptele noastre. CREDINŢA este trunchiul cu ramurile, iar faptele sunt roadele. NU ne putem socoti credincioşi dacă ne lipsesc faptele cele bune creştineşti. NU putem zice că avem credinţă dacă nu ne rugăm, dacă nu ajutăm aproapele, nu iubim şi nu ajutăm BISERICA şi PATRIA, împreună cu POPORUL din care facem parte. NU putem zice că avem credinţă dacă nu ne supunem şi nu ascultăm de legile şi ocârmuitorii ŢĂRII şi de ocârmuitorii şi legile BISERICII.
3. „CREDINŢA CEA TARE şi îmbogăţită cu fapte bune este credinţa care place lui Dumnezeu. Această credinţă este mântuitoare, ne îmbogăţeşte sufleteşte, ne înnobilează, ne sfinţeşte şi ne dă pacea cu noi înşine şi cu semenii noştri. Acolo unde va pătrunde harul lui Dumnezeu prin credinţă, acolo va pătrunde şi adevărata dragoste şi nu-şi va mai afla loc nici pizma, nici ura, nici iubirea de sine, nici răutatea, ci îşi va face loc duioasa mângâiere a Duhului Sfânt. Dacă credinţa se vede din faptele noastre cele bune, să fim încredinţaţi că Dumnezeu le răspunde întotdeauna. SĂ FIM OAMENI NU NUMAI PENTRU NOI, CI ŞI PENTRU CEI DIN JURUL NOSTRU, PENTRU SOCIETATEA ÎN CARE TRĂIM".
Preot prof. dr. BENGEAN FLORIN (1978-) Studiile gimnaziale şi liceale le face la Grupul Şcolar „Vasile Netea" din Deda; studii universitare: Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna"; postuniversitare: Ciclul de studii Aprofundate la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna" din Sibiu, cu disertaţia „Viaţa şi activitatea lui Vasile Netea". Doctorand la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie, Secţia Istorie Modernă, susţine teza în 2008 cu tema „Filantropie şi asistenţă socială în activitatea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania în perioada 1868-1918. În perioada 2001-2004 a fost preot în parohia Toaca, protopopiatul Reghin, jud. Mureş. Aici a înfiinţat şi condus apariţia publicaţiei „Lumină lină", preşedinte fondator al Despărţământului Valea Gurghiului al Astrei, preot şi profesor în Tg.-Mureş (2004-2005), profesor la Grupul Şcolar „Aurel Persu", profesor la Gimnaziul „Mihai Viteazul", cercetător la Institutul de Istorie Eclesiastică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Cercetător în domeniul istoriei şi cel al teologiei; a participat la peste 100 de conferinţe, congrese, simpozioane; autor a peste 100 de studii şi articole publicate în volume anuare, periodice, bisericeşti: Telegraful Român, Revista Teologică, Credinţa Străbună, şi laice: Cuvântul liber, Gazeta Reghinului, Astra Blăjeană, Astra Română (Iaşi). Membru în organizaţiile: Fundaţia Culturală Vasile Netea, Despărţământul Tg.-Mureş al Astrei; Asociaţia Cultural-Patriotică Avram Iancu, Tg.-Mureş; Fundaţia Culturală Andrei Şaguna Sibiu; Fundaţia Culturală Emanoil Gojdu. Cărţi: „Vasile Netea - Cărturarul din Deda Mureşului", „Cuvinte alese, 80 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei Române"; „Protopopiatul ortodox român Reghin"; „Monografie album-Reghin" (coautor). Preot, profesor, cercetător, scriitor, patriot cu dragoste de NEAM, ŢARĂ şi BISERICA STRĂBUNĂ, cu mari perspective de viitor.
„1001 CUGETĂRI"
