Anul 2016 a început, în accepţia unor comentatori şi analişti politici, cu aprecierea că preşedintele Klaus Iohannis ar fi comis, în primul său an de mandat, mai multe greşeli tactice. Între acestea, ei enumără graba cu care a fost anunţată schimbarea axei de politică externă a României. Despre axa Bucureşti-Berlin-Washington, fostul preşedinte, Traian Băsescu, a spus, în acord cu unii analişti, că a fost şocat când a aflat de ea: „M-a surprins pentru că România are priorităţi de securitate naţională şi a fost o muncă teribilă să devenim foarte credibili în această abordare, parteneriatul cu SUA şi, implicit, cu Marea Britanie, cu care am şi semnat un parteneriat strategic. Ca securitate, cred că primele semnale nu sunt cele mai bune. Încrederea o câştigi extraordinar de greu, cu costuri enorme", a comentat fostul preşedinte.
Acest gest brusc - au comentat, la rândul lor, unii analişti - în mod cert a creat turbulenţe în relaţia cu partenerii strategici, în special cu Marea Britanie, exclusă peste noapte din axă, dar şi cu Statele Unite ale Americii. Britanicii sunt cei mai importanţi parteneri ai americanilor în Europa, iar România a semnat un parteneriat strategic cu ei. Vom renunţa la această relaţie? Cât de credibili în plan extern vom fi în 2016 şi în anii următori? Vom trăi şi vom vedea…
Dar, axa ca… axa, căci pe românii de rând îi preocupă, mia ales taxa. Adică dările fiscale din 2016. Or, din acest punct de vedere, 2016 vine cu scăderi de taxe, cum ar fi TVA, dar şi cu creşteri de impozite locale, cum ar fi cele percepute pentru locuinţe. Cine plăteşte în avans poate însă beneficia de facilităţi, aşa încât să economisească sume importante.
La întrebarea, „Ce dări scad, ce dări cresc?", unele ziare centrale, între care Ev.Z., ne spun că cea mai importantă măsură intrată în vigoare în acest an este scăderea taxei pe valoarea adăugată, de la 1 ianuarie, cu patru procente. Aceasta - comentează ziarele - ar trebui să conducă la diminuări ale preţurilor la raft de circa 3%, dar nu în mod obligatoriu, ci doar dacă comercianţii vor dori să transfere acest beneficiu clienţilor şi să nu îşi crească profitul. Desigur, alte prevederi vizează contribuţiile sociale pe profesiile liberale, impozitele pe dividende (o scădere de la 16 la 5%), scăderea unor accize, fără a se renunţa însă la controversata taxă de 7 eurocenţi pe benzină şi motorină ş.a.
…Revenind însă la preşedintele Klaus Iohannis, unii comentatori politici cred că preşedintele are cel puţin două mari hopuri de trecut în anul 2016. Primul: numirea şefilor de parchete, care stă în semnătura ultimă a şefului statului, şi, al doilea hop, numirea premierului după alegeri. Conform analiştilor, Iohannis ar prefera un guvern de mare coaliţie (PSD-PNL) şi un premier tot tehnocrat, fie că acesta se va numi Cioloş, Dâncu ori altcineva. Doar viitorul ne va spune (confirma) dacă aşa vor decurge lucrurile sau nu! Fapt este că speranţele de a sancţiona potenţialele derapaje rămân, aşa cum s-a mai întâmplat în perioada 2001-2004, în responsabilitatea societăţii civile şi a presei. Probabil, principalul adversar al lui Iohannis va veni nu din zona partidelor politice, ci din zona societăţii civile! Schimbarea peste noapte a Guvernului Ponta a demonstrat acest adevăr…
