„Religie și... Știință"

„CU MILA LUI DUMNEZEU, EU DIACONUL CORESI deacă vădzui ca mai toate limbile au cuventul lui Dumnezeu în limba lor, numai noi rumânii n-avămu, și Hristos zice: Cine citește să înțeleagă (cf. Matei 10, 9) și Pavel Apostol încă scrie la Corinteni (14, 19), Ca întru bisearică mai vârtos cinci cuvinte cu înțelesul mieu să grăesc ca și aialalți să învăț, decât întuneric de cuvinte ne înțelese într alte limbi - drept aceia, frații mei, preoților, scrisu v-am aceste sfente Psaltiri cu otveat (răpuns, traducere), de-am scos Psaltirea srăbească pe limba românească". (Psaltirea slavo-română, imprimată la Brașov în anul Domnului 1577).

***

„În anul 1561, 30 ianuarie, Diaconul CORESI tipărește Tetraevangheliarul, scris cu 156 de ani înainte, de călugărul Nicodim, însă Coresi s-a bazat pe vechile traduceri românești ale Sfintei Scripturi, cu adaptările făcute de preoții de la Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului, unde funcționa și prima școală din România, din anul 1495. În epilogul cărții se menționează că aceasta a fost tipărită „SĂ FIE POPILOR RUMÂNEȘTI SĂ ÎNȚELEAGĂ SĂ ÎNVEȚE RUMÂNII CINE-S CREȘTINI. TOȚI SFENȚII PĂRINȚI OARE VLĂDICI, OARE EPISCOPI, OARE POPI SĂ NU-I JUDECE, ÎNAINTE DE A CITI CARTEA".

***

„DIACONUL CORESI explică de ce a dorit să tipărească cărțile în limba română: „După aceea, niște creștini buni socotiră și scoaseră din limba sârbească pre limba rumânească, cu știrea măriei lu crai și cu știrea episcopului Savei, Țărei Ungurești. Și scoasem Sfânta Evanghelie și zece cuvinte și Tatăl nostru și credința Apostolilor, să înțeleagă toți oamenii cine-s rumânii creștini". Le dă și un răspuns și face aluzie reformaților care doreau să schimbe înțelesul cărților bisericești ortodoxe: „a saborului și apostolească besearecă de pururea să o aibă întreagă și sănătoasă să o păzească, nici să adaugă, nici să ia nimica".

Diaconul CORESI (cca. 1510-cca.1581), A fost slujitor al Bisericii Ortodoxe în misiunea de diacon, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște. Este editorul primelor cărți tipărite în limba română . A editat în total 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitateta lingvistică a poporului român, dar și apariția limbii române literare. Și-a început activitatea tipografică la Târgoviște. S-a stabilit ulterior la Brașov, unde i s-a oferit posibilitatea de a tipări nu doar în limba slavonă, ci și în limba română, fapt imposibil la vremea respectivă în Țara Românească, din cauza Mitropoliei Ungrovlahiei. Tipăriturile lui, apărute în mare parte la Brașov între 1556-1583 sub influența curentelor de reformă religioasă luterană și calvină răspândite atunci în Transilvania, sunt adevărate monumente de limbă veche românească, importante și prin predoslovile scrise de el, în care se ridică pentru prima oară, cu hotărâre și claritate, PROBLEMA INTRODUCERII LIMBII ROMÂNEȘTI ÎN CULTUL RELIGIOS. Tipăriturile lui Coresi utilizau graiul din Țara Românească și sud-estul Transilvaniei și au avut o mare importanță pentru evoluția și unificarea limbii române. Ele au stat la baza formării limbii române literare. Diaconul Coresi a deprins tehnica tiparului de la Dimitrije Ljubavici, care lucra pentru Mitropolia Ungro Vlahiei. A tipărit primele cărți în limba română „Tetraevanghelul " (15619- o traducere din Noul Testament a celor patru evanghelii, „Întrebare creștinească" (lucrare cunoscută și sub numele de Catehism, apărută în 1560), „Liturghierul" (1570), „Psaltirea" (1570). Cărțile erau întrebuințate atât la Biserică cât și la școală. Munca de tipar consta din xilogravură și necesita eforturi deosebite. Fiecare pagină trebuia sculptată în lemn. Pentru aceasta Coresi folosea 10-20 de ucenici, pe care îi amintește an prefața cărților editate de el. O replică modernă a tiparniței lui Coresi este expusă astăzi la Muzeul „Prima școală românească" din Brașov. Tipăriturile lui sunt în limba slavonă în număr de 8 cărți în limba slavonă și 11 cărți în limba română, toate cărți de slujbă bisericească. Mai sunt și alte tipărituri în diferite scopuri socio-religioase, toate de o importanță vitală pentru cultura și poporul românesc. Ceea ce Martin Luther a reprezentat pentru lumea europeană apuseană, Diaconul Coresi reprezintă pentru spațiul românesc. Prin stabilirea limbii literare din traducerile sale, Coresi a oferit, fără să știe, o referință în formarea limbii române.

„1001 CUGETĂRI" 

Lasă un comentariu