BEREA - O POVESTE CU FINAL FERICIT!

Distribuie pe:

„Berea este dovada vie a faptului că Dumnezeu ne iubeşte şi, de aceea, vrea să fim fericiţi." (Benjamin Franklin)

Gustoasă şi răcoritoare, berea reprezintă, la ora actuală, un motor al economiei şi un important creator de locuri de muncă. La nivelul Uniunii Europene, berea generează 2.000.000 de locuri de muncă, echivalând cu numărul cumulat al locuitorilor din Bruxelles şi Amsterdam.

Sectorul berii din România este unul dintre cei mai mari angajatori în rândul ţărilor producătoare de bere din Europa, clasându-se pe locul cinci într-un top european al locurilor de muncă din zona de producţie a berii. În fabricile de bere locale au fost create 5.700 de locuri de muncă, ceea ce face ca industria berii din România să fie un angajator mai important decât industria locală de profil din multe state europene, inclusiv Belgia, Italia, Austria sau Irlanda. Sectorul berii asigură 97% din consumul naţional, fiind unul dintre puţinele domenii care nu apelează la importuri decât într-o mică măsură. În ce priveşte producţia de bere, România se clasează pe locul opt în ierarhia europeană, cu o producţie de aproximativ 16 milioane de hectolitri, comparabilă cu cea a unor state cu mare tradiţie în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

Producţia de bere din România reprezintă peste 4,5% din totalul producţiei europene.

În anul 2004 a fost înfiinţată Asociaţia Berarii României, iar un an mai târziu, a fost eleborat Codul Comunicării Comerciale, prin care sectorul berii devine primul sector din România care se atoreglementează. În 2008, Asociaţia Berarii României a devenit membră a Berarilor Europei. În 2013 a avut loc prima ediţie a evenimentului Berea face cinste României, dedicat celor implicaţi în dezvoltarea industriei berii.

 

Berea - veche… de când lumea

* Cea mai veche reţetă de fabricare a berii datează din anul 6000 înaintea erei noastre şi a fost descifrată pe o plăcuţă sumeriană făcută din argilă.

* Faimoasa „lună de miere" îşi are rădăcinile în obiceiul sumerienilor de a le da tinerilor căsătoriţi bere îndulcită cu miere, în cantitate suficientă cât să le ajungă timp de o lună.

* Deşi berea era foarte populară în Egiptul Antic, niciun faraon nu s-a gândit să o supună impozitării. Taxa pe bere a fost introdusă de faimoasa Cleopatra, pentru finanţarea piramidelor.

* Se pare că Iuliu Cezar a fost un împătimit al berii: legenda spune că atunci când a trecut Rubiconul cu legiunile sale pentru a cuceri Roma, Cezar a toastat cu bere.

* În Evul Mediu, berea era cea mai întâlnită băutură. Călugării catolici din nordul Europei şi-au dat seama că, datorită ingredientelor sale naturale, berea poate fi considerată un aliment desăvârşit pentru perioada postului. Fiecare mănăstire s-a specializat în producerea unui tip de bere cu o anumită aromă.

* Germanii au creat un meşteşug din berărit, transformând berea în băutura lor naţională. Urmând aceleaşi metode ca şi anticii sumerieni, ei au reuşit să obţină sortimente diferite de bere, în funcţie de lemnul butoaielor în care era pus mustul la fermentat.

* În Ţările Române, producţia berii datează de la începutul secolului al XIX-lea, când Johann de Gotha a inaugurat o fabrică de bere, la marginea Bucureştiului. În scurt timp, a luat avânt o nouă „instituţie": berăria, ca spaţiu monden de întâlnire pentru ziarişti, politicieni, celebrităţi ale vremii.

* În prezent, în lume, există 20.000 de mărci de bere şi 180 de stiluri de producţie, iar procesul de fabricare s-a bazat dintotdeauna pe un principiu simplu: fermentarea naturală a zaharurilor şi extracţia cerealelor malţificate cu ajutorul apei fierbinţi.

 

Patru ingrediente 100% naturale

Apa, drojdia, cerealele şi hameiul sunt cele patru ingrediente naturale pe care se bazează fabricarea berii. Varietatea cerealelor pe care le au la dispoziţie, de la orz, porumb, ovăz sau secară (mai des întâlnite în Europa) până la orez (care domină producţia de bere în Asia) i-a determinat pe berari săexperimenteze combinaţii cât mai diverse, astfel că munca şi fantezia lor s-a transformat în gustul unic, familiar şi totodată diferit, al fiecărei mărci de bere.

 

Românii şi berea

Potrivit unui studiu realizat în perioada mai-iunie 2012, ale cărui rezultate sunt reprezentative la nivel naţional, 82% dintre adulţii români care obişnuiesc să se relaxeze, după o zi de muncă, pe o terasă, preferă să bea bere cu această ocazie, iar 54% dintre consumatorii frecvenţi care se recreează, după o zi de muncă, acasă cu familia, obişnuiesc să savureze un pahar cu bere.

Unul din doi români consumatori de bere afirmă că aceasta nu le lipseşte din frigider, mai ales vara. Mai mult, într-un clasament al alimentelor nelipsite în frigider pe timp de vară, berea se situează înaintea îngheţatei.

 

„Burta de bere" - un mit!

Cercetările au demonstrat căun consum moderat de bere influenţează starea de bine a organismului, oferind lumii medicale, dar şi iubitorilor berii, informaţii valoroase privind această băutură.

Cu doar 45 kcal/100 ml, berea a fost acuzată pe nedrept că ar fi cauza „burţii de bere", dar rezultatele cercetării efectuate de Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie (CSBSN) arată că un consum moderat de bere nu influenţează indicele de masă corporală, în unele cazuri având chiar un rol în scăderea anumitor valori. Cu alte cuvinte, „burta de bere este un mit", conchide Corina-Aurelia Zugravu, preşedintele CSBSN.

Date fiind ingredientele sale 100% naturale şi conţinutul redus de alcool, consumul moderat de bere poate reduce riscul de apariţie a unor boli precum: afecţiunile cardiovasculare, pietrele la rinichi, osteoporoza, ulcerul şi diabetul de tip II.

(Sursa: Berarii României, Raport anual, ediţia 2015)

 

Poveşti de la „Caru' cu bere"…

 

Celebrul local din Bucureşti datează din 1879; a fost deschis în vechiul han Zlătari şi mutat, 20 de ani mai târziu, în strada Stavropoleos, unde se aflăşi în prezent. De-a lungu timpului, aici s-au… răcorit cu o bere reprezentanţi iluştri ai culturii noastre: George Coşbuc, Octavian Goga, I.L. Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Iancu Brezeanu ş.a.

Unul dintre cei mai mari amatori de bere, el însuşi patron de berării a fost, fără îndoială, Caragiale. Cincinat Pavelescu i-a dedicat versurile Marelui Caragiale pe când era berar. La această epigramă a colaborat însuşi maestrul : „Iancu Luca Caragiale /Îţi dă berea cu măsură, /Face şi literatură… /Însă nu face parale." Se pare că nenea Iancu nu prea avea calităţi de om de afaceri, dar savura, oricând, o bere… „cu prinţipuri".

„A fost o berărie care s-a remarcat prin nobleţe şi rafinament, prin lipsa feţelor de masă. Aici puteau intra şi un om simplu, de pe stradă, dar şi un magistrat. Petrecerile ţineau câteodată până dimineaţa. Într-o seară, trei cheflii nu s-au mai dat duşi decât dimineaţa. Au chemat o birjă să-i ducă acasă, însă au încurcat adresele şi s-au întors la berărie. Aici li s-au pus bileţele cu adresa în piept", este una din întâmplările hazlii ale vremii, povestită de moştenitorul de la „Caru' cu bere", Nicolae Mircea (cf. historia.ro). Tot acesta mai relateazăşi cum a fost găsit şi recunoscut, în cele din urmă, Coşbuc: „Povestea e aşa: Onisifor Ghibu povesteşte cum, cu un prieten ardelean venit de la Viena, care vroia să-l vadă pe Coşbuc, se gândea unde să-l găsească: «Coşbuc la Iorga nu merge, la Academie nu se duce, am auzit că merge la o berărie». Cei doi s-au interesat şi au găsit Caru' cu bere. În seara aceea, l-au recunoscut pe scriitor dupăşuviţă!"

O ciudăţenie dezvăluită tot de Nicolae Mircea: pe la 1900, boierilor stilaţi le plăcea să consume bere caldăşi crenvurşti cu hrean (un moft, monşer, cum ar spune nenea Iancu). Hoţii şi leneşii erau daţi afară din local. Cât despre bere, aceasta nu era fabricată în restaurant, ci adusă de la Bragadiru.

„Se serveşte bere specială din fabrica Bragadiru în tot timpul zilei şi seara după eşirea de la spectacole", se putea citi pe afişul de la intrare.

Un personaj pitoresc rămâne moş Ghiţă, pivnicerul care a lucrat câteva zeci de ani la „Caru' cu bere", coborând, de mii de ori - cu nelipsitul său felinar - în beciul ticsit cu butoaie de bere şi vin.

 

În concluzie…

Toţi avem nevoie să credem în ceva. Eu cred că o să mai beau o bere… (autor necunoscut)

Lasă un comentariu