EVOLUŢIA ROMÂNIEI ÎN ULTIMUL SFERT DE VEAC

La sfârşitul anului trecut (22 decembrie 2015), Ziarul Financiar a publicat o foarte interesantă analiză a evoluţiei României din 1989 şi până astăzi, bazându-se pe datele publicate de-a lungul vremii de Institutul Naţional de Statistică şi pe raportul „Capitalul în România anului 2015", prezentat de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale.

În articol, sunt comparaţi mai mulţi indicatori macroeconomici, din care aflăm că România a ajuns la mare distanţă după un sfert de veac de economie de piaţă, uneori în sensul dorit, alteori în sens dezamăgitor.

Produsul Intern Brut a crescut de 3,5 ori

România are astăzi un Produsul Intern Brut (PIB) total de 150 de miliarde de euro (7.455 euro pe cap de locuitor), de 3,5 ori mai mare faţă de cel din 1989, care atunci se situa la echivalentul a 1.405 euro pe cap de locuitor.

În ultimii 25 de ani, structura formării PIB s-a schimbat semnificativ în perioada capitalistă. Astfel, dacă în 1989 industria avea o contribuţie de 46%, până în 2014 ponderea acesteia aproape că s-a înjumătăţit (ajungând la 25%), în timp ce importanţa agriculturii a scăzut de circa 3 ori - de la 14,4% în 1989 la 5,5% în 2014.

În prezent, serviciile financiare (banking şi asigurări), precum şi cele de IT&C au împreună cea mai mare contribuţie la formarea PIB-ului ţării.

Deosebirea principală a economiei de astăzi faţă de cea din 1990 este că 96% din cifra de afaceri a firmelor este desfăşurată de capital privat românesc sau al multinaţionalelor, doar 4% rămânând sub controlul statului român.

De la disponibilităţi de 1,5 miliarde de dolari, la datorii de 94 miliarde euro

În 1989, România avea o datorie publică zero şi disponibilităţi valutare de 1,5 miliarde de dolari. În 2014, România înregistra o datorie publică netă de 54 mld. euro (adică 36% din PIB).

Dacă România nu avea deloc datorie publică în anul 1989, situaţia s-a schimbat ulterior. Spre exemplu, între 2008 şi 2010 datoria publică a României a explodat de la 15% din PIB la 39% din PIB.

În ceea ce priveşte datoria externă, de la disponibilităţile valutare de 1,5 miliarde dolari cu care ne-a „prins" Revoluţia, în prezent datoria externă a ajuns la... 94 de miliarde de euro!

În schimb, rezerva de aur a crescut de la 67,6 tone în 1989, la peste 100 de tone în prezent.

Numărul salariaţilor s-a înjumătăţit...

În 1990, România avea peste 8 milioane de salariaţi, însă numărul acestora a scăzut constant odată cu restructurările făcute de companiile de stat care au fost privatizate. În plus, anii de criză economicăşi-au pus amprenta şi asupra efectivelor de personal, astfel că România a ajuns la 4,3 milioane de salariaţi.

O situaţie paradoxală se înregistrează în ceea ce priveşte numărul de bugetari din aceeaşi perioadă: dacă în 1990 un număr de 800.000 de bugetari deserveau o populaţie de 22,8 de milioane de persoane, în prezent există 1,2 milioane de angajaţi bugetari, la o populaţie de 19,9 milioane de persoane. Pe vremea guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu (2004 - 2008), numărul bugetarilor ajunsese şi la 1,4 milioane de persoane.

...al pensionarilor aproape s-a dublat

Dacă în 1989 erau 3,6 milioane de pensionari, în prezent numărul acestora a ajuns la 5,3 milioane, ceea ce a inversat raportul de dependenţă. Astfel, dacă în 1989 exista o rată de dependenţă de 2,2 salariaţi la un pensionar, în 2014 raportul a ajuns la 0,85 de salariaţi la un pensionar. Sporul natural negativ din ultimii ani şi migraţia externă a 2,2 milioane de români au contribuit la scăderea populaţiei şi, totodată, la scăderea numărului de persoane din câmpul muncii.

Deficitul fondului de pensii a ajuns anul trecut la 12 miliarde de lei şi va ajunge la 19 - 20 de miliarde de lei până la finalul acestui an, iar o problemă majoră din acest punct de vedere o va reprezenta intrarea în sistemul de pensii a „decreţeilor", cei născuţi în perioada 1967- 1972, care reprezintă cele mai numeroase generaţii din România.

Anul 2032 este primul an în care, dintr-odată, numărul de noi pensionari intraţi în sistem va fi mult mai mare, în timp ce numărul de noi salariaţi nu mai are cum să crească foarte mult, pentru că natalitatea este pe un trend descendent.

Prea puţine naşteri

În 2014, s-au născut mai puţin de 198.000 de copii, cu aproape 40% mai puţin decât în anul 1990, iar nivelul este cel mai scăzut de după Al Doilea Război Mondial.

Scăderea populaţiei este unul dintre cele mai grave fenomene, cu consecinţe negative pe termen lung. O femeie din România naşte, în medie, 1,3 copii, iar specialiştii spun că o rată de fertilitate de 2,2 asigură menţinerea populaţiei la un nivel constant pe termen lung.

Lipsa locurilor de muncă şi a unor politici care să încurajeze natalitatea a făcut ca acest indicator să ajungă la un nivel extrem de scăzut, care va avea impact direct în economie.

Mulţi licenţiaţi, puţini meseriaşi

În ceea ce priveşte educaţia populaţiei, datele arată că a crescut de 3,6 ori numărul licenţiaţilor, în timp ce numărul absolvenţilor de şcoli profesionale (cei mai vânaţi candidaţi de pe piaţa muncii) a scăzut... de zece ori.

Deşi a crescut numărul populaţiei cu studii superioare, mai ales datorită dezvoltării învăţământului universitar privat, cu 13% din locuitori absolvenţi de facultate, România se află departe de alte state europene, având în vedere că, în medie, în statele UE, 24% din locuitori au studii superioare.

Lipsa absolvenţilor de şcoli profesionale a devenit în ultimii ani „tumoarea" pieţei muncii din provincie, având în vedere că multe companii, în special din industrie, caută candidaţi care să cunoască o meserie. Sculer-matriţerii, electricienii, sudorii şi chiar operatorii de producţie sunt poziţiile pentru care companiile fac în prezent angajări în toatăţara, însă scăderea numărului de absolvenţi de şcoli profesionale, alături de migraţia externă a muncitorilor, a îngreunat semnificativ activitatea de recrutare a companiilor care se extind.

Consumăm mai puţină carne

În timp ce în anii 1990 un român consuma anual 56,9 kilograme de carne şi produse din carne în echivalent, în anul 2014 el consuma cu 4% mai puţin, adică 54,4 kilograme anual, cu modificări pe anumite tipuri de carne.

Astfel, consumul de carne de vită s-a înjumătăţit, reducându-se de la 10,9 kilograme pe locuitor în 1990 la 5,1 kilograme în 2014. Pe de altă parte, consumul de carne de porc a înregistrat o creştere de 16%, de la 25,1 kilograme la 29,1 pentru un locuitor. Referitor la consumul de carne de pasăre, acesta nu a suferit mari modificări în ultimele două decenii, crescând cu 1%.

O diferenţă majoră faţă de anul 1990 se evidenţiază la consumul de unt (100% grăsimi), an în care un român consuma anual 1,6 kg, în timp ce în 2014 a ajuns să consume aproape de trei ori mai puţin, adică 0,5 kg, în schimb s-a triplat consumul de margarină faţă de anul 1990: 3 kilograme pe locuitor, faţă de 1,3 kilograme.

Dublări ale consumului se înregistrează la bere, de la 43,5 litri pe cap de locuitor în 1990 la 86,8 litri în 2014, la pepeni de la 12,3 kilograme pe locuitor anual în 1990 la 25,4 kilograme pe locuitor anual în 2014.

Şi consumul de varză s-a dublat, românii consumând 22 de kilograme pe locuitor în 1990 şi 44,7 de kilograme în 2013.

Consumul de lapte a crescut cu aproape 70%, de la 140,1 litri pe an la 237,4 litri pe an în 2014.

Creştere de 100 de ori la cultura de rapiţă

Dacă producţiile de grâu şi de cartofi au rămas relativ constante în ultimii 25 de ani, o evoluţie foarte bunăa avut-o producţia de rapiţă, care a crescut de circa 100 de ori. Rapiţa a crescut odată cu preţurile şi pentru că e un produs mai profitabil decât grâul şi orzul.

În schimb, efectivele de bovine au scăzut cu 61% din 1990 până în 2014, în timp ce numărul porcinelor a scăzut cu 58%, iar cel al ovinelor a înregistrat o scădere de 32%.

Mai multe utilaje agricole

Numărul de tractoare, dar şi de alte maşini agricole (pluguri, cultivatoare mecanice, semănători mecanice, maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice, combine pentru recoltat cereale, furaje şi cartofi, prese pentru balotat paie etc.) a crescut cu 38% în perioada 1990 - 2014. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în ceea ce priveşte numărul de semănători mecanice (de la circa 36.000 în 1990 la 76.300 în 2014) şi cel de tractoare agricole (de la 127.000 în 1990 la 193.000 în 2014).

Construcţia de locuinţe - lentă

Faptul că numărul de locuinţe a crescut cu doar 10% în ultimii 25 de ani arată că România nu a avut o capacitate de construcţie suficient de bine dezvoltată, în ciuda faptului că în ultima perioadă piaţa şi-a mai revenit. Piaţa construcţiilor din România este un sector de 8 - 9 miliarde de euro anual. În perioada de boom, construcţiile aduceau 10 - 11% din PIB şi contribuiau cu două treimi din creşterea economică, însă în ultimii ani ponderea acestora a scăzut la doar 6 - 8%, fără a mai „conta" însă în vreun fel la avansul PIB.

Numărul paturilor de spital a scăzut

Numărul de paturi din spitale cu autorizaţie de funcţionare a scăzut cu mai mult de o treime în ultimii 25 de ani.

În ultimii ani, guvernele României au încercat să reducă numărul de paturi din spitale, urmând tendinţa generală de la nivel european, media fiind de circa 5 paturi la 1.000 de locuitori. În România, acest indicator este ceva mai mare (de 6,5 paturi la 1.000 de locuitori).

Exporturile au crescut de 15 ori

În 1991, exporturile de bunuri ale României însumau 3,49 miliarde de dolari, iar în 2014, România a exportat bunuri în valoare record de 52,4 miliarde euro, de 15 ori mai mult, dar a importat produse în valoare de 59 miliarde de euro în 2014, ceea ce înseamnă că deficitul comercial în comerţul internaţional cu bunuri a fost de circa 6 miliarde de euro. În 1991, importurile de bunuri au însemnat 4,74 miliarde de dolari.

Structura exporturilor româneşti s-a modernizat foarte mult, astfel că dacă în anii 2000, de exemplu, România era considerată „croitorul Europei" şi exporta în principal îmbrăcăminte şi încălţăminte, din perioada 2007- 2008 principalele specializări la export ale României sunt reprezentate de fabricarea autovehiculelor de transport rutier, fabricarea de maşini şi echipamente şi fabricarea echipamentelor electrice.

O dezvoltare accelerată a României s-a înregistrat şi pe partea de exporturi de servicii. Astfel, exporturile de servicii ale României au ajuns anul trecut la valoarea de 15 miliarde de euro.

Lasă un comentariu