Economia: Cum s-a încheiat 2015? Prognoza pe 2016

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că anul 2015 s-a încheiat cu rezultate economice bune, dacă avem în vedere că în primele trei trimestre produsul intern brut a crescut cu 3,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Comisia Naţională de Prognoză estimează că la nivelul întregului an 2015 creşterea economică este de 3,6%. Datele definitive se vor cunoaşte abia la sfârşitul lui 2016, astfel că România se află pe locul trei la nivelul Uniunii Europene, fiind devansată de Elveţia şi Malta. De asemenea, INS ne mai informează că, faţă de primele trei trimestre ale anului 2014, în aceeaşi perioadă din 2015 s-au înregistrat creşteri de 3% în industrie, de 6,9% în comerţ şi servicii, de 10% în construcţii, în timp ce producţia agricolă a scăzut, ca şi cazările de turişti care s-au redus cu 17%. Însă, în domeniul exporturilor, în primele opt luni din 2015, s-au vândut mărfuri în valoare de 36 de miliarde de euro (cu 5,4% mai multe decât în ianuarie-august 2014). Situaţia la acest capitol important nu este pozitivă, deoarece în aceeaşi perioadă am importat mărfuri în valoare de 40,8 miliarde de euro (cu 7,4% mai multe decât în ianuarie-august 2014).

Îmbucurător e faptul că, în perioada ianuarie-octombrie 2015, conform informaţiilor furnizate de BNR, investiţiile străine însumează 2,78 de miliarde de euro, cu 1,2 miliarde de euro mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2014. De remarcat e faptul sporirii consumului intern care a determinat creşterea PIB, ca urmare a scăderii preţurilor (cu 1,1% în noiembrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului 2014) şi a reducerii TVA la 9% la alimente, dar şi ca urmare a creşterii salariului mediu net pe economie la 1.871 lei, în luna octombrie, fiind cu aproape 10% mai mare decât în urmă cu un an.

Ce va fi în 2016? Conform datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), PIB-ul va creşte cu 4,1% în 2016. Cele mai mari creşteri se vor înregistra în construcţii (5,5%) şi industrie (5,2%), iar serviciile, comerţul şi agricultura vor creşte cu 3,3%. Impozitele nete pe produs nu se lasă mai prejos, urmând să crească cu 5%, iar consumul cu 4,2%. Şi exporturile urmează să crească la aproape 60 de miliarde de euro (7%) faţă de 31 decembrie 2015, în timp ce importurile vor depăşi 67 de miliarde de euro, având un trend mai accelerat de 7,8%. Dacă anul trecut rata inflaţiei a fost negativă, la sfârşitul lui 2016 ea va fi de 1,8%, creştere care ar fi influenţată şi de reducerea TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, previziune discutabilă, mai ales că această măsură (reducerea TVA) contribuie la creşterea consumului, ca de altfel şi majorarea salariului minim pe economie la 1.250 de lei, începând cu 1 mai, cât şi a salariului mediu net, la 1.950 de lei.

Toate aceste previziuni, mai ales pozitive, vor deveni realitate numai în condiţiile în care mersul economiei nu va fi perturbat de factori interni şi externi negativi. În primul rând, de contrele puse guvernului Cioloş, de partidele din coaliţia parlamentară care l-a votat de teama protestelor din stradă şi a preşedintelui. Compromisurile făcute de prim-ministrul Cioloş, mai ales PSD şi UNPR prin acceptarea bugetului pe 2016 întocmit de guvernul Ponta, ca şi a prevederilor Codului fiscal cu măsurile de majorare a salariilor bugetarilor, a salariului minim pe economie şi mai ales a acordării pensiilor nesimţite pentru parlamentari şi aleşii locali, a altor majorări de salarii şi pensii speciale pentru militari, salariaţii MAI, miniştri, aparatul de consilieri ai preşedintelui, al salariaţilor Curţii de Conturi, magistraţilor etc., vor afecta aplicarea măsurilor atât de necesare reformării administraţiei, a economiei şi mai ales a regiilor şi societăţilor de stat falimentare.

Dacă la aceste probleme mai adăugăm şi presiunile politice produse de cele două campanii electorale, presiuni venite din teritoriu, privind de alocarea de fonduri suplimentare, care neonorate vor amplifica vocile ce vor cere demisia guvernului de „tehnocraţi". Criza guvernamentală (dacă se va întâmpla) va avea un efect negativ deosebit asupra investitorilor străini şi a cursului de schimb.

La toate acestea se adaugă situaţia tot mai inflamată la nivel planetar care poate exploda în orice moment aducând cu sine o nouă criză economică mondială mai puternică şi mai periculoasă decât cea din 2008-2010. Iată de ce, partidele politice parlamentare trebuie să se abţină de la provocări şi manifestări împotriva guvernului care pot declanşa o criză politică şi economică cu urmări dezastruoase pentru ţară şi poporul român care a plătit toate nenorocirile aduse de guvernanţi şi clasa politică în cei 26 de ani de aşa-zisă democraţie în stil românesc.

 

Lasă un comentariu