Când o priveşti stând tăcută ai impresia că această plăcută fată a uitat cu desăvârşire de propria-i glorie sportivă: ocupanta locului 2 în lume în tenisul de câmp! Aşa stând lucrurile, n-ai cum să nu-i apreciezi naturaleţea modestiei, precum şi buna creştere venită tocmai din sânul familie sale de aromâni. Şi o face indiferent dacă-i însoţită sau nu de părinţii săi. În schimb, atunci când este interviată discursul Simonei este, mai tot timpul, supărător de şablonizat, mereu căutând câte-o portiţă de scăpare în cazul unei posibile înfrângeri ruşinoase. Exact cum a procedat şi în cazul primelor două mari turnee ale anului. Numai că eliminarea cu 2 la 0 (6-4; 6-3), încă din primul tur al Turneului de la Melboourne-Australia, este mai mult decât surprinzătoare. Să ne înţelegem bine: nu înfrângerea în sine mă îngrijorează, ci maniera jocului prestat. Pur şi simplu parcă era hipnotizată, aproape nexistând pe terenul de joc! Şi încă ceva: regizorul Tv a refuzat să ne arate mimica şi gesturile antrenorului său şi nici chipul mamei sale. Şi apoi mai trebuie spus că până acum compatrioata noastră era considerată, prin echipamentul purtat, ca cea mai elegată şi de bun gust tenismenă din circuitul mondial! Ce a apucat-o, ca între două turneie, să îşi schimbe complet echipamentul, înlocuindu-l cu unul încărcat de culori ţipătoare şi cu un croi inadecvat fizicului său! Ştiu că tenismenii valoroşi sunt „îmbrăcaţi" din cap până în picioare de cele mai prestigioase firme de echipament sportiv, pentru care acestea plătesc bani grei. De asemenea, că un astfel de contract presupune alergătură, tracasare, enervare şi pierdere de timp. Să fie şi acesta un motiv în plus pentru slaba ei evoluţie în faţa unei foarte tinere şi talentate chinezoaice?! O jucătoare anonimă, dar despre care cu siguranţă vom mai auzi multe alte lucruri bune! Şi cât bun-simţ la ea, atunci când declara că românca Simona Halep este în China un adevărat simbol pentru tinerii care vor să practice tenisul de câmp!
Eu, personal, sunt tot mai trist că azi-mâine nu vom mai avea cu ce să ne mândrim; că ţara asta fiind atât de prost cârmuită şi atât de zdravăn furată, batjocorită şi minţită, vorba românului, se duce pe râpă! Păcat, mare păcat! Blestemaţi să nu poată muri cei vinovaţi de starea ei de acum!
