Actul istoric al Unirii Principatelor Române, act de mare însemnătate din istoria poporului român, apărut ca un rezultat firesc al dezvoltării treptate a conștiinței unității de origine, de limbă și de credință a românilor de pretutindeni, a fost sărbătorit și aniversat la Biblioteca orășenească „Liviu Rusu" din Sărmașu, în cadrul evenimentului intitulat 157 de ani UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE - 24 Ianuarie 1859, coordonat de doamna Dinuca Burian, iubitoare de cultură, de carte, de frumos, de țară, cea care de fiecare dată se ostenește a organiza în această frumoasă localitate din Câmpia Transilvaniei evenimente culturale deosebite. Evenimentul a fost organizat de Primăria orașului Sărmașu, Biblioteca orășenească „Liviu Rusu" Sărmașu, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș și Despărțământul Central Județean Mureș al Astrei.
Această manifestare culturală a debutat vineri, 22 ianuarie 2016, de la ora 10.00, prin expoziția de carte „File de istorie", în cadrul căreia au fost expuse cărți și imagini pe tema Unirii Principatelor, și prin video-proiecția documentarului Alexandru Ioan Cuza - „Omul și domnitorul", prezentată de prof. Ciprian Fărcaș.
Partea cea mai consistentă a evenimentului sărbătoresc a avut loc duminică, 24 ianuarie 2016, de la ora 14.00, la Biblioteca din Sărmașu, unde au fost susținute alocuțiuni și comunicări științifice, a avut o lansare de carte și un program artistic susținut de elevi ai Liceului Teoretic „Samuil Micu" Sărmașu și ai Școlii Gimnaziale Cămărașu. Coordonatoarea și moderatoarea întregului eveniment, Dinuca Burian, prezintă invitații și oficialitățile locale prezente la acest eveniment cultural, fiind de față preoți, dascăli, elevi, precum și membri ai Asociației Noua Dreaptă și ai Asociației Avram Iancu. Secretarul Primăriei orașului Sărmașu, Florin Sărac, a transmis un mesaj din partea primăriei, la eveniment fiind prezent și consilierul local Valer Botezan.
Preotul Ilie Bucur din Sărmașu a rostit comunicarea 24 Ianuarie - Unirea Principatelor Române în conștiința românilor, evocând în special rolul pe care l-a avut Biserica românească la împlinirea acestui mare act istoric, referindu-se la marile personalități bisericești din acea vreme Sofronie Miclescu, Melchisedec Ștefănescu, Andrei Șaguna. Tot sfinția sa a arătat modul în care s-a reflectat unitatea românilor în vechile lucrări ale literaturii teologice românești și a accentuat rolul Bisericii în zbuciumatul trecut al neamului românesc. Apoi eleva Alexandra Mărginean a recitat poezia Unirea.
Distinsul scriitor, cărturar și mare patriot român Lazăr Lădariu a susținut comunicarea cu tema Personalități ale Unirii Principatelor Române: Mihail Kogălniceanu. Domnia sa s-a referit, pentru început, la marile personalități legate de acest act istoric și la importanța deosebită a steagului, ca simbol al națiunii. Apoi a evocat marea personalitate a lui Mihail Kogălniceanu, prezentând cele mai importante aspecte din viața și activitatea acestei figuri emblematice, încă din copilărie până la maturitate, evidențiind marile realizări ale lui. Se referă la realizările lui Kogălniceanu împreună cu Cuza, vorbește, printre altele, și despre legea secularizării averilor mănăstirești. În 9 mai 1877, în Parlamentul țării Kogălniceanu declară independența absolută a României, el având un cuvânt extrem de greu în Parlamentul țării. În 1888 în Parlament, Kogălniceanu a avut o interpelare prin care a făcut un apel către deputați, pentru a acorda un ajutor viager lui Mihai Eminescu, rămas fără efect. Kogălniceanu s-a stins din viață la Paris, este adus la Iași și își doarme somnul de veci la cimitirul Eternitatea. Lazăr Lădariu s-a referit și la scrierile literare ale lui Kogălniceanu, a vorbit în mod special despre discursul acestuia la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor, fiind un discurs fulminant, referitor la misiunea pe care o avea Cuza, îndemnându-l să fie omul epocii, să fie bun, blând, demn. În continuare, eleva Alina Uțu a recitat poezia Doină de Mihai Eminescu.
Dr. Florin Bengean a susținut comunicarea intitulată Ecoul Unirii Principatelor Române în memoria posterității, în cadrul căreia s-a referit la contextul politic internațional și intern în care s-a realizat Unirea Principatelor, la generația de oameni politici ai secolului al XIX-lea, la realizările lui Alexandru Ioan Cuza, la reformele sale: secularizarea averilor mănăstirești, legea rurală, legea comunală etc., afirmând că Al.I.Cuza a fost un politician ferm, care a luat măsuri clare, solide, atât pentru țară, cât și pentru Biserică. A mai vorbit, printre altele, și despre evenimentele de după acest act istoric, parcurgând pașii importanți până la realizarea idealului național: unitatea statală. Eleva Olivia Cenan a intonat în chip magistral câteva cântece patriotice.
Scriitorul și cărturarul dr. Nicolae Băciuț, în expunerea domniei sale, s-a referit în primul rând la evenimentul Unirii Principatelor Române, care este începutul înfăptuirii statului național român, punându-se și bazele înfăptuirii limbii noastre. Importanța limbii în acest context al punerii bazei statului român este extraordinară, spunând domnia sa, totodată, că s-a putut demonstra străinătății că suntem o națiune și ca stat și ca limbă. Apoi aduce în actualitate personalitatea poetului Grigore Vieru, din creația poetică a căruia a recitat versuri de o inegalabilă frumusețe. Nicolae Băciuț s-a referit apoi la cea mai recentă carte a sa, La taclale cu Dumnezeu, care s-a lansat și cu această ocazie, o carte extrem de atractivă și de incitantă, atât prin titlul ei, cât și prin conținutul și mesajul poemelor pe care le cuprinde. Spunea Nicolae Băciuț că poezia e rugăciune, poetul e în monolog, „eu mă rog și El ascultă". Este un mod de a-L venera o dată în plus, într-un univers mai intim și mai apropiat. Este o carte de factură religioasă. Din această carte, autorul Nicolae Băciuț a recitat poemele Tu, Doamne, unde-ai rămas?, Iubirea de sub pleoape, Sub cruce. Despre cartea aceasta a mai făcut referire și părintele Ilie Bucur, care a adus cuvinte apreciative și elogiase la adresa ilustrului creator al acestor versuri.
Au mai recitat versuri adecvate momentului istoric aniversar elevele: Codruța Jucan, Giulia Blăjan, Sonia Cătărig. Marius Moldovan a vorbit despre drapelul imens care a fost desfășurat în fața bibliotecii sărmășene, moment cu care s-a și încheiat această sărbătoare cultural-istorică cu caracter aniversar.
A fost o manifestare culturală deosebită, de un înalt profesionalism, cu o puternică încărcătură emoțională și cu o vibrantă trăire românească. Îi felicităm pe cei care s-au implicat la reușita acestei manifestări, în special pe inimoasa, extrem de harnica și iubitoarea de cultură Dinuca Burian. Actul Unirii Principatelor Române rămâne în istorie ca un eveniment de foarte mare importanță. Prin realizarea Unirii Principatelor Române, în anul 1859, s-au pus bazele îndeplinirii idealului de veacuri al poporului român: unitatea statală, care s-a realizat la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia.
