Societatea Reghineană de Istorie

Istoria unui popor este asemenea unei fântâni, din care generaţie după generaţie se adapă, din faptele şi trăirea spirituală şi materială a înaintaşilor şi prin care se continuă neîntrerupt viaţa lor spre noi idealuri. Ea este sursa din care generaţiile viitoare se încarcă cu putere, îşi trag învăţăminte demne de faptele înaintaşilor. Se spune, pe drept cuvânt, că istoria este „magister vitae", învăţătoarea vieţii. Cercetarea trecutului nostru ne oferă posibilitatea să fim în legătură cu spiritualitatea neamului, cu idealul său dintotdeauna de libertate şi independenţă, cu faptele lui măreţe. Strădaniile şi lupta pentru păstrarea fiinţei naţionale, pentru dobândirea unităţii şi independenţei naţionale, pentru dreptate socială pe seama tuturor locuitorilor, ne obligă să fim conştienţi şi să dăm voie să se manifeste deplin spiritul patriotic şi civic. Istoria luminează şi întăreşte conştiinţele popoarelor, ajută să apreciem cu adevărat vredniciile înaintaşilor. Trecutul unui neam este ca un altar, ocrotitor al focului sacru, de unde se proiectează lumini asupra prezentului şi viitorului. Munca unei generaţii este binefăcătoare numai atunci când se inspiră şi se întemeiază pe valorile materiale şi spirituale ale trecutului, pe care le îmbogăţeşte şi le aplică noilor condiţii de viaţă.

Vrednicul de pomenire episcop al Oradiei Roman Ciorogariu a spus: „În istorie găsim răsplata suferinţelor şi biruinţa virtuţii, întărire pentru zile grele şi nădejde pentru zile mai bune". Cercetarea trecutului unui popor este totdeauna necesară şi instructivă fiindcă nici un popor nu poate, nu are dreptul să-şi uite trecutul. Al. Papiu Ilarian susţinea că „o naţiune care nu-şi cunoaşte istoria se aseamănă fiinţelor lipsite de memoria trecutului; ea nu cunoaşte legătura logică şi necesară între trecutul, prezentul şi viitorul său; ea nu se cunoaşte pe sine însăşi, nu ştie de unde şi cum a rezultat starea de faţă în care se află, nici s-o poată îndrepta; nu-şi poate înţelege nici cea viitoare, nici a o prepara, ci orbecăie fără îndreptar şi rătăceşte în toate părţile până la urmă cade în cursa inamicului". „Fără istorie nu este patrie şi fără dragoste de istorie nu poate fi dragoste către patrie „sau" istoria ar fi o jucărie dacă învăţăturile ei n-ar dirija prezentul şi n-ar prepara viitorul", a spus Bogdan Petriceicu Hasdeu.

George Bariţ, istoric însemnat al Transilvaniei în secolul al XIX-lea, scria: „Studiul istoriei patriei şi al naţiunii constituie pentru naţiunea română una din condiţiile de viaţă esenţiale. Dacă limba unei naţiuni e numită, pe bună dreptate, sufletul său, istoria acestei naţiuni este mijlocul admirabil prin care se manifestă viaţa sa naţională, diploma de legitimare prin care un popor se prezintă în societate şi în concertul altor popoare".

Mihail Kogălniceanu afirmă că „după priveliştea lumii, după minunile naturii, nimic nu este mai interesant, mai măreţ, mai vrednic de luare aminte decât istoria". Cercetarea trecutului poporului român scoate în evidenţă adevărul că el a fost călăuzit permanent de idealul unităţii sale naţionale, ideal pentru care a trebuit să lupte de-a lungul timpului şi să producă mereu eroi martiri ai neamului românesc.

Noi, cei de pe aceste meleaguri mureşene, cei din oraşul lui Petru Maior, Eugen Nicoară, Galaction Şagău şi al atâtor alţi iluştri înaintaşi, avem obligaţia şi datoria morală de a scoate la iveală faptele măreţe din trecutul istoric al acestei zone a Transilvaniei. Pentru aceasta, în ziua de 21 ianuarie 2016, în cadrul simpozionului „157 de ani de la Unirea Principatelor Române", am pus bazele Societăţii Reghinene de Istorie, proiect cultural-educativ-ştiinţific iniţiat şi de dorit a fi dezvoltat la Biblioteca Municipală „Petru Maior" din Reghin, pentru ca împreună, trudind şi unindu-ne eforturile, să mărturisim generaţiilor care vor veni adevărul istoric al acestor locuri, al acestor oameni. La ideea noastră au aderat instituţii (Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş prin prof.Constantin Bogoşel - inspector istorie şi pr. prof. dr. Claudiu-Dorin Chiorean - inspector religie, care au susţinut comunicări în cadrul cercului pedagogic al profesorilor de istorie care a avut loc cu acest prilej), dascăli din Reghin şi împrejurimi, preoţi, istorici, arhivişti, artişti (…), lista rămânând deschisă.

Membrii fondatori ai Societăţii Reghinene de Istorie sunt: Sorina Bloj, Florin Bengean (coordonatorul proiectului), Constantin Bogoşel, Liviu Boar, Claudiu-Dorin Chiorean, Ilarie Gheorghe Opriş, Nicolae Bâzgan, Vasile Chiorean, Zaharie Man, Ioan Torpan, Aurelian Negrea, Arthur Szabo, Aurora Benko, Ana-Maria Chiorean, Gheorghe Precup, Rodica Bianca Truţa, Daniela-Teodora Paşcan, Otilia-Magdalena Matei, Ioana Şular, Ilie Simion Frandăş, Vasile Pop, Liviu Chertes, Mircea Fauru, Monica Maria Baciu, Alexandrina Şerban, Tatiana Istrati, Veaceslav Istrati, Vasile Ciobanu, Ovidiu Baci, Tunde Baci, Atilla Nagy, Teodora-Corina Cotoi, Mariana-Gabriela Pascu, Daniela Clinceag, Sabin Urzică, Nicolae Jakab.

Societatea Reghineană de Istorie îşi propune: scrierea unui manual de istorie a Reghinului şi împrejurimilor (atractiv şi de interes pentru toţi fiii locului, ca bază de pornire în explorarea istoriei lumii), elaborarea unui Anuar ştiinţific al Societăţii precum şi a altor volume (despre personalităţi şi evenimente) şi reviste de specialitate, organizarea unor evenimente de anvergură naţională (simpozioane, conferinţe), de înaltă ţinută ştiinţifică, participarea membrilor la acţiuni de profil în ţară şi străinătate, excursii ş.a.

Următoarea activitate a membrilor Societăţii va avea loc joi, 4 februarie 2016, de la ora 17.00, la Biblioteca Municipală „Petru Maior" Reghin, cu ocazia lansării volumelor I-V de Publicistică ale cărturarului Vasile Netea, prilej cu care va fi omagiat istoricul născut în Deda Mureşului.

Lasă un comentariu