Religie şi... ştiinţă

Distribuie pe:

„Sfânta Cruce, în viaţa fiecărui credincios, este foarte importantă. Astăzi, după cum vedeţi, se scoate cu mare evlavie în mijlocul Bisericii. De ce se scoate Crucea la jumătatea postului mare în Biserică pentru închinare, unde stă o săptămână? Se scoate pentru a ne întări şi a ne îmbărbăta în nevoinţa postului, ca să-l putem parcurge cu folos până la capăt. Căci privind la Sfânta Cruce şi cugetând la patimile Domnului Hristos, uităm de necazurile vieţii şi primim putere pe calea mântuirii. Şi până nu este prea târziu, trebuie să înţelegem că salvarea noastră ne este dată prin Cruce. Crucea este prima şi ultima hartă a lumii. A-ţi lua Crucea înseamnă a avea propria Cruce, fără de care nu te poţi orienta pe pământ. A nu avea Cruce, a nu-ţi lua Crucea, înseamnă că nu poţi, nu vrei, nu ştii, nu înţelegi să răspunzi la chemarea lui Dumnezeu, la iubirea lui Hristos, la împlinirea Duhului Sfânt, înseamnă că-ţi pierzi definitiv sufletul în cotloanele acestui neam desfrânat şi păcătos. A-I urma lui Hristos, înseamnă a te orienta în Cer. Fără de cruce pierim, oameni buni!"

***

„Credinţa, rugăciunea şi postul, iată medicamentele adevărate ale tuturor necazurilor noastre. Nu credinţa formală, de mântuială, ci aceea străbătută de adâncul smereniei. Nu rugăciunea mecanică, întâmplătoare, ci aceea care actualizează dialogul minţii şi sufletului nostru cu Dumnezeu".

***

„Dacă întrebi un om înţelept care sunt adevăratele comori ale oamenilor, el răspunde astfel: Dragostea, familia, sănătatea, înţelepciunea, omenia, generozitatea şi bunătatea sunt adevăratele valori ale oamenilor. Să ajuţi un om aflat în necaz, să spui o vorbă bună unui om necăjit, să înveţi să ierţi şi să ceri iertare la rândul tău, sunt virtuţi pe care le iubeşte Dumnezeu. Iată comori pe care le are oricine la îndemână. Nu ne rămâne decât să le folosim, căci aceste comori nu dispar niciodată, dimpotrivă, se tot adună".

Preot dr. ŞINCAN NICOLAE (1952-), Şcoala generală Vlădeni şi Codlea, jud Braşov (1959-1967); Liceul Teoretic Codlea (1967-1971); Institutul de grad universitar Sibiu (1971-1975). Locul naşterii - Şeulia de Mureş. Preot în parohia ortodoxă Frunzeni, Prot. Reghin-Mureş (1975-1989); preot la Parohia ortodoxă Târgu-Mureş; Protopop al Protopopiatului Ortodox Târgu-Mureş; deputat în Adunarea Naţională Bisericească; consilier judeţean (1990-2004). Domenii de cercetare: teologie, patrimoniu cultural, asistenţă socială. A participat la Congresul Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, la Reno, Nevada, SUA, în 1995 şi Liege, Belgia,1998. A participat la numeroase conferinţe şi simpozioane, a publicat articole, referate în reviste de specialitate, buletine periodice. Membru în Asociaţia Naţională „Cultul eroilor", filiala Mureş; Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu"; ASTRA, Despărţământul Târgu-Mureş; Uniunea social-culturală şi de atitudine civică a românilor de pretutindeni Vatra Românească. Distincţii bisericeşti: sachelar, iconom, iconom stavrofor, crucea patriarhală. Recunoaşterea meritelor şi contribuţiei s-a făcut şi prin atribuirea distincţiei „Fibula de la Suseni". A devenit doctor în teologie având ca lucrare „Protopopiatul Ortodox Român din Târgu-Mureş", la Academia Teologică din Chişinău; Tot aici îşi susţine şi masteratul cu disertaţia „Aşezăminte monahale dispărute din Transilvania". A fondat publicaţia „Cronos", iar în prezent face parte din colectivul de redacţie al revistei culturale „Vatra veche". A scris numeroase cărţi cu conţinut teologic, social, cultural şi sute de articole în diferite editoriale.

„1001 CUGETĂRI"

Lasă un comentariu