În organizarea Asociaţiunii ASTRA, Despărţământul „Timotei Cipariu" Blaj, a Primăriei şi Consiliului Local Blaj, a Consiliului Judeţean Alba şi a Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga" Alba Iulia, sâmbătă, 30 ianuarie 2016, începând cu ora 10, la Centrul Cultural „Iacob Mureşianu" din Blaj, a avut loc cea de a XVI-a ediţie a Concursului Naţional de Poezie „OCROTIŢI DE EMINESCU", rezervat elevilor de gimnaziu, de liceu, cât şi studenţilor. Au fost două secţiuni de concurs: creaţie literară şi recitare din lirica eminesciană, la care au participat peste o sută de concurenţi din judeţele: Alba, Argeş, Botoşani, Braşov, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Maramureş, Prahova şi Sibiu.
Manifestarea a început cu un Colocviu literar, cu tema „150 de ani de la popasul lui Eminescu la Blaj", la care au participat personalităţi culturale din judeţele Mureş şi Alba.
Cuvântul de deschidere l-a avut „sufletul acestui concurs", inimoasa profesoară de Limba şi literatura română, d-na Silvia Pop, cea care conduce cu atâta succes şi cu atâta dăruire Despărţământul ASTREI „Timotei Cipariu" din Blaj. „ Se munceşte şi se scrie în acest spaţiu atunci când îl iubeşti pe Eminescu cu sens", a spus, printre altele, domnia sa. Cuvântul de salut al primarului, dl. Gheorghe Valentin Rotar, a fost adus de d-na Livia Mureşan, viceprimar.
Poetul Aurel Pantea, preşedinte al Secţiunii de Creaţie, a spus (spicuiesc câteva rânduri):
„Sunt de fiecare dată aproape uluit de d-na Silvia Pop, de a nu lăsa de izbelişte memoria unui mare poet, tutelar în literatura română"; „Doresc evenimentului un mare succes"; „Opera poetică a lui Eminescu are nişte latenţe care se adresează fiecărei generaţii"; „Numai rezistând probelor fiecărei generaţii de critici se demonstrează că poezia lui Eminescu este viabilă"; „În opera lui Eminescu se poate descoperi Poetul"; „Eminescu e o conştiinţă modernă" etc.
Scriitorul Nicolae Băciuţ şi-a început momentul său recitându-şi cea mai recentă poezie proprie, „Grădinar, în Rai", ca un preambul la munca de grădinărit în memoria lui Eminescu. A vorbit apoi despre „drumul iniţiatic" făcut de Eminescu în primăvara anului 1866, de la Cernăuţi la Blaj, cu ipotezele diverselor trasee, la trecerea munţilor, dar şi cu certitudinile trecerii şi popasurilor prin Reghin, Târgu-Mureş, Târnăveni, ca apoi la 3 iunie să ajungă la Blaj, „mica Romă", denumire ce pare că-i aparţine junelui poet. A vorbit şi despre un proiect menit a marca cei 150 de ani de la trecerea spre Blaj a „haimanalei sănătoase", cum spunea cu drag criticul George Călinescu. Astfel, a vorbit despre intenţia de a organiza o plecare cu o căruţă (sau trăsură) din Târgu-Mureş (din faţa clădirii fostului han „La Calul Alb", ce-i vis-a-vis de hotelul Continental) până la Blaj, în care să fie un tânăr, în postura lui Eminescu, şi alţii doi, „întruchipând" seminariştii Cotta şi Cojocariu, cei ce-l luaseră pe poet cu ei, pentru drumul spre vestitul oraş ardelean, „cel mai important drum al iniţierii, cel în care Eminescu a descoperit istoria pe temelia pe care i-a fundamentat-o Aron Pumnul", după cum a spus Nicolae Băciuţ. A urmat apoi un foarte expresiv recital susţinut de acesta, din lirica eminesciană, dar şi din lirica unor mari poeţi ce au scris versuri închinate Eminului Poet, încântând auditoriul cu poeziile: Eminescu n-a existat (M. Sorescu), Legământ (Grigore Vieru), dar şi Kamadeva, La steaua, Şi dacă..., Se bate miezul nopţii, S-a stins viaţa falnicei Veneţii, Oda (în metru antic), Memento mori.
Scriitorul şi „omul de radio" Valentin Marica a vorbit despre „cea mai expresivă interpretare din spaţiul nostru", cu referire la o înregistrare făcută de domnia sa cu regretatul actor Ovidiu Iuliu Moldovan, recitând „Oda" (în metru antic). A mai spus (spicuiesc): „Suntem la noua lectură care îl face pe Eminescu din ce în ce mai vast şi mai amplu"; „Un eminescolog spunea: Să nu-şi întoarcă Eminescu faţa de la noi"; „Sunt prea mulţi anti Eminescu care vorbesc de Eminescu antieroul"; „Eminescu ne face să fim însemnaţi" etc.
Poetul şi publicistul Lazăr Lădariu a citit materialul publicistic intitulat cu un vers din poezia „Rugăciune" de Mihai Eminescu, „Înalţă-ne, ne mântuie". A vorbit, de asemenea, de caietele cu culegeri de folclor ale lui Eminescu, „ce nu s-au bucurat de atenţia cuvenită".
Doctorul chirurg Mircea Frenţiu a vorbit despre „Zece comandamente ale lui Mihai Eminescu faţă de starea naţiunii române", care reflectă activitatea ziaristică a lui Eminescu, pe când lucra la ziarul „Timpul", arătând concepţia poetului despre viaţa socio-politică de atunci, dar şi vizionarismul acestuia, cu reflectarea cutumelor de atunci până în zilele noastre.
Subsemnatul am vorbit despre drumul lui Eminescu pe traseul dintre Târgu-Mureş şi Blaj, inclusiv cu „motivaţia" acestuia (ca o supoziţie) de a trece prin Târnăveni (denumit, pe atunci, Diciosânmărtin), pentru a-l întâlni pe prefectul „Legiunii de Câmpie", din armata lui Avram Iancu, de la 1848, Vasile Moldovan, o veche cunoştiinţă de la Blaj a profesorului Aron Pumnul! Am citit, de asemenea, poezia proprie „Pe tine, nouă, redă-ne!".
A urmat concursul propriu-zis, ale cărui rezultate sunt redate în continuare, nu înainte de a mai menţiona şi momentul muzical susţinut, în afară de concurs, pe scena sălii mari a instituţiei de cultură blăjene, de elevi ai Liceului de Artă „Regina Maria" din Alba Iulia, dar şi recitalul poetic susţinut de către subsemnatul.
