ÎN SPRIJINUL SĂNĂTĂŢII NOASTRE

La sugestia unui pacient internat la Clinica de Recuperare Cardiovasculară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (Strada Revoluţiei) din Târgu-Mureş, zilele trecute am făcut o vizită reportericească la această unitate spitalicească a municipiului nostru. Aici am stat de vorbă cu şeful Clinicii de Recuperare Cardiovasculară, conferenţiar universitar doctor Ioan Ţilea.

Interlocutorul meu ne-a vorbit cu lux de amănunte despre istoria unităţii unde îşi desfăşoară activitatea, despre istoria clădirii, despre personalul clinicii.

- Corpul central al clădirii este construit în anul 1811, aşa cum atestă placa de la intrare şi după evenimentele care au avut loc de-a lungul timpului, spitalul s-a extins, iar din anul 1985, conform deciziei Ministerului Sănătăţii, clădirea a fost împărţită în trei secţii (clinici): Clinica de Recuperare Cardiovasculară, eu fiind şeful acesteia, Clinica Medicală III, şef fiind conferenţiar doctor Laurenţiu Cozlea şi Clinica Hematologie şi Transplant Medular, şef fiind profesorul universitar doctor Benedek Istvan. Aceste trei clinici aflate în această clădire aparţin de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, maneger fiind doctorul Claudiu Puiac.

- Ce ne puteţi relata despre bolile pacienţilor din cele trei clinici?

- Eu am probleme de recuperare cardiovasculară, la Clinica Medicală III boli interne, iar Clinica de Hematalogie şi Transplant Medular este specializată pe hematologie şi transplant medular care se face prin diferite metode.

- Despre renovarea spaţiilor existente ce ne puteţi relata?

- Renovarea este cel mai interesant subiect de discuţie din ultimii douăzeci şi cinci de ani pentru că în anul 1989 se punea problema sistematizării întregii zone cuprinse între străzile Revoluţiei (Lenin) şi Mihai Eminescu, fapt pentru care clădirea a fost supusă unei expertize tehnice. După anul 1990 a început eterna luptă cu autorităţile statului român, cu Primaria Târgu-Mureş, Consiliul Judeţean Mureş, cu Prefectura, în legătură cu ce se întâmplă cu această clădire. O parte din clădire este supusă şi astăzi unui proces de retrocedare Mariei Lungu, din Reghin care doreşte ceva din această clădire. Prin avocatul Kincses Elod, profitând de slăbiciunile sistemului legislativ românesc, a obţinut o oarecare decizie de retrocedare a unor spaţii, iar Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş se află în procesul de retrocedare. Poate că într-o bună zi ne vom da seama că unităţile de interes public nu trebuie să facă obiectul procesului de retrocedare. Trebuie să ştim că aceste retrocedări afectează procesul de învăţământ şi procesul de tratament al pacienţilor. Revenind la reabilitări, acestea s-au făcut, pe deoparte, cu eforturile noastre pe lângă administraţia spitalului. Reabilitarea din ultima perioadă s-a făcut datorită omeniei a doi manageri ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, a doctorului Florin Gomotârceanu şi a doctorului Claudiu Puiac. Cei doi au deschis o portiţă şi m-au susţinut în mod deosebit facilitându-mi posibilitatea de a găsi finanţatori privaţi, aşa-numiţii sponsori, persoane fizice sau juridice care au investit într-o secţie de spital.

La încheierea vizitei la această unitate spitalicească am fost condus de asistenta-şefă a Clinicii de Recuperare Cardiovasculară, Dorina Bănescu, prin saloanele şi sălile secţiei pentru a-mi da seama de confortul existent, de aparatura necesară tratamentelor, de hrana pe care o primesc pacienţii. Cele văzute şi constatate m-au determinat să afirm că ar fi bine să oferim mai mult respect şi atenţie acestor persoane în halate albe care pun mai presus interesul pentru vindecarea bolnavilor.

Lasă un comentariu