Executarea silită poate fi realizată doar cu încuviinţarea instanţei!

Din 4 februarie 2016, odată cu publicarea în Monitorul Oficial nr. 85 a OUG nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, executarea silită se poate face doar cu încuviinţarea instanţei.

Măsura vine ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României, care a apreciat că delegarea competenţei de încuviinţare a executării silite către executori contravine dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, de acum înainte, în cel mult trei zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc cere instanţei de executare să încuviinţeze executarea silită, înaintându-i cererea creditorului titlul executoriu, încheierea de înregistrare şi deschidere a dosarului de executare şi dovada achitării taxei judiciare de timbru.

„Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare. Cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă vreunei căi de atac.

Executorul judecătoresc va comunica o copie de pe încheierea de încuviinţare a executării silite, atât debitorului, cât şi terţului dobânditor, însoţită, în ambele cazuri, de titlul executoriu în copie certificată de executor pentru conformitate cu originalul şi de somaţie, punându-li-se în vedere ca, în termen de 15 zile de la primirea acesteia, să plătească întreaga datorie, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare.

Hotărârile arbitrale constituie titluri executorii fără a mai fi necesară învestirea cu formulă executorie", se precizează în noul act normativ.

Instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai în anumite situaţii stricte, şi anume: cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat; hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege; creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă; debitorul se bucură de imunitate de executare; titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită sau dacă există alte impedimente prevăzute de lege.

 

Lasă un comentariu