UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA - FILIALA TÂRGU-MUREŞ IN MEMORIAM TEREZA CHEREJI PERIŞ (1932-2016)

Distribuie pe:

Cu regrete în suflet aducem la cunoştinţa membrilor din breasla noastră că scriitoarea Tereza Chereji Periş, afirmată ca un reputat eseist şi istoric de teatru, ne-a părăsit pentru totdeauna, urcând la ceruri. Vă propunem să rememorăm împreună câteva secvenţe biografice, din care rezultă profilul literar şi sufletesc al distinsei noastre colege.

Tereza Periş Chereji s-a născut la 19 octombrie 1932, la Cluj.

Studii: şcoala elementară şi gimnaziul le-a urmat la Şcoala Confesională Catolică „Marianum" şi la Liceul Teoretic de Fete nr. 1 din Cluj (cu bacalaureatul susţinut în 1951). Apoi a devenit studentă la secţia de actorie a Institutului de Teatru „Szentgyorgyi Istvan" la Cluj şi Târgu-Mureş (1955). Doctor în filologie (istoria şi teoria teatrului), la Universitatea din Bucureşti (obţinut în 1973), cu teza Teatrul-factor de apropiere culturală româno-maghiară, 1860-1940.

Activitate profesională: Actriţă la Teatrul Secuiesc din Târgu-Mureş (1955-1958); actor-mânuitor la Teatrul de Stat de Păpuşi din Târgu-Mureş (1958-1960). Concomitent, desfăşoară o intensă activitate didactică universitară, fiind pe rând: preparator, asistent, lector, conferenţiar la Catedra de Istoria Teatrului - la Institutul de Teatru din Târgu-Mureş (1955-1990), până la pensionare. A fost, de asemenea, cercetător la Centrul European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială, din cadrul Academiei Române (1993-2003). Colaborator extern la Studioul de Radio Târgu-Mureş pentru emisiuni culturale în limba maghiară (1970-2002) şi limba română (1996-2002), colaborator la Studioul de Radio Cluj şi la Radio Bucureşti - la emisiunea „Rampa şi Ecranul" (anii '70).

Debutează în ziarele locale: „Steaua roşie" şi „Voros zaszlo" (1964).

Colaborează cu articole, studii, eseuri la revistele culturale din ţară şi din străinătate: „Viaţa Românească", „România literară", „A Het", „Muvelodes", „Teatrul", „Teatrul azi", „Studii şi cercetări de istoria artei" (seria Teatru, Muzică, Cinematografie), „Tribuna", „Korunk"¸ „Utunk", „Atheneum", „Ramuri", „Uj Elet", „Igaz Szo", „Cadran mureşean", „Vatra", „Thalia", „Postscenium", „Nepujsag", „Cuvântul liber", „Societatea încotro...?", „Profil Magazin", „Kritika" (Budapesta).

Colaborează la mai multe volume colective: Ion Chinezu. Relief în posteritate; A Het evkonyve, Regi es uj Thalia („Anuarul A Het", „Thalia Veche şi nouă"), Bucureşti, 1981; „Almanahul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj" - Clujul literar şi artistic, Cluj, 1981; Caietele Octiavian Goga, vol. III, Răşinari-Sibiu, 2001, Casa de presă şi editură Tribuna, Sibiu; „Baratsag" (Prietenie); „A Pecsi Magyar Roman barati Tarsasag Evkonyve" (1991), Pecs, Ungaria; „Animaţie la Ariel", volum editat de Teatrul pentru Copii şi Tineret Ariel, Târgu-Mureş (1999); „Marosvasarhely tortenetebol" (Din istoria Târgu-Mureşului), 1999, „Izvoare filosofice", Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2006.

Traduceri (în limba maghiară): Insula, de Mihail Sebastian, Tezaurul lui Iustinian, de Al. Voitin, Ultima curs㸠de Horia Lovinescu.

Opera literară / cărţi publicate: Relaţii culturale româno-maghiare - legăturile de apropiere culturală româno-maghiară pe plan teatral, literar şi artistic între 1860-1940, Editura Dacia, Col. Discobolul, Cluj-Napoca, 1977; cărţii respective i-a fost interzis dreptul de a fi difuzată şi a fost topită în anul 1978, fiind reeditată abia în anul 2000, sub îngrijirea Bibliotecii Judeţene Mureş; Szinhaztorteneti morzsak (Teatrul şi munca teatrală), Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2003.

Referinţe critice, publicate în periodice şi în cărţi: Voros Zaszlo, 26.03.1972, art. „A testiveriseg szellemeben" (În spiritul frăţiei), sub semnătura lui Izsak Istvan; A Het, 3.03, 1973, art. „Diszertacio az egyuttelesrol" (Disertaţie despre convieţuire), sub semnătura lui Marosi Ildiko; Aurora, Bekescsaba (Ungaria), nr.1, 1983, „Kapcsolatok" (Relaţiii); în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai", tom. III-IV, 2000-2001, Târgu-Mureş, p. 228, unde cercetătorul-istoric Virgil Pană publică articolul „Tereza Peris Chereji, Interferenţe teatrale româno-maghiare"; în volumul lui Virgil Pană - Ioan Chereji: Crâmpeie de cultură transilvană, Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2014, publicat sub egida Muzeului Judeţean Mureş.

A devenit membră a Uniunii Scriitorilor din România - Filiala regională Târgu-Mureş, în anul 2004.

Ne despărţim de scriitoarea Tereza Periş Chereji cu regretul sincer de a nu mai fi printre noi, de a nu mai participa la întrunirile noastre literare periodice, păstrându-i o vie şi luminoasă amintire.

Lasă un comentariu