In memoriam Mitropolitul Ioan Meţianu al Ardealului - 100 de ani de la trecerea sa în eternitate

Distribuie pe:

După moartea mitropolitului Miron Romanul, pe scaunul mitropolitan al Ardealului a urcat Ioan Meţianu. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la trecerea sa în eternitate, motiv de a-i aduce un elogiu şi a face o evocare a personalităţii sale. Acesta s-a născut în anul 1828. Noul mitropolit era fiu de învăţător din Zărneşti-Braşov, studiase la Braşov şi Cluj, iar teologia la Sibiu. A fost preot în Râşnov, apoi preot şi protopop în Zărneşti (1858). În 1874 a fost ales vicar al Consistoriului din Oradea, iar în 1875 episcop la Arad, unde a păstorit până la alegerea sa ca mitropolit (ales la 18/31 decembrie 1898, înscăunat la 28 februarie/12 martie 1899). A pus în discuţie problema ridicării unei catedrale mitropolitane în Sibiu. La insistenţele mitropolitului, Sinodul a acceptat modificarea planului catedralei — întocmit de un arhitect din Budapesta — luat după „Sfânta Sofia" din Constantinopol, prin adăugarea a două turnuri masive în faţă, încât, în această formă, biserica este o îmbinare interesantă a stilului bizantin cu cel gotic. Piatra fundamentală a fost pusă la 5 august 1902. Cheltuielile au fost suportate dintr-un fond iniţiat încă de Şaguna în anul 1857, dar mai ales din daniile tuturor preoţilor şi învăţătorilor confesionali din Arhiepiscopie, precum şi ale multor parohii şi credincioşi (familia Mocioni din Banat, care a donat 60.000 coroane etc.). Pictura iconostasului şi a cupolei a făcut-o Octavian Smighelschi, iar restul s-a făcut abia peste o jumătate de veac. Lucrările de construcţie au durat patru ani. A fost sfinţită cu mare solemnitate de către mitropolitul Ioan Meţianu şi episcopul Ioan Papp de la Arad. Tot sub raport gospodăresc trebuie să amintim ridicarea actualei clădiri a Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna" din Sibiu (1913-1914), prin adaptarea casei cumpărate de Şaguna pentru seminar şi a unor clădiri din jur. De asemenea, datorită harnicului său consilier economic, Nicolae Ivan, mai târziu episcop la Cluj, Arhiepiscopia a achiziţionat o seamă de imobile în Sibiu. Au crescut de asemenea fondurile şi fundaţiile Arhiepiscopiei, din care erau ajutaţi preoţi, preotese văduve, parohii sărace, studenţi, elevi etc. Sub mitropolitul Ioan a sporit mult prestigiul Institutului teologic-pedagogic sibian prin profesorii nou-numiţi: Vasile Stan, Aurel Crăciunescu, Nicolae Bălan, Ioan Lupaş, Silviu Dragomir, Pavel Roşca, Romulus Cândea, Timotei Popovici etc. (cei mai mulţi trimişi la studii cu burse din partea Arhiepiscopiei. Cursurile secţiunii pedagogice a Institutului au fost ridicate la 4 ani de studii. În timpul său, şcolile primare confesionale au primit grele lovituri din partea Guvernului din Budapesta, care urmărea cu orice preţ desfiinţarea lor. De pildă, în 1907, a intrat în vigoare o lege, întocmită de ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Apponyi Albert, prin care parohiile erau obligate să plătească învăţătorilor confesionali acelaşi salariu pe care îl aveau şi învăţătorii de stat, lucru nespus de greu pentru parohiile mici din Ardeal. În 1908 s-a creat un „fond cultural" pentru sprijinirea şcolilor primare confesionale din contribuţia preoţilor şi credincioşilor. În mai multe rânduri, aceste şcoli au fost ajutate de marele mecenat basarabean Vasile Stroescu. Cu toate acestea, în decurs de câţiva ani s-au desfiinţat sute de şcoli româneşti în toată Transilvania şi în Banat. Mitropolitul Ioan Meţianu a murit la 21 ianuarie/3 februarie 1916, în vârstă de 88 de ani, fiind înmormântat, alături de înaintaşul său, în curtea bisericii „din groapă" din Sibiu.

 

Lasă un comentariu