Balul portului popular de la Rupea, la a 46-a ediţie

La Rupea, de mai bine de 46 de ani, cu sprijinul Primăriei oraşului Rupea şi al ansamblului folcloric „Junii Cetăţii", se desfăşoară una dintre cele mai grandioase sărbători ale neamului românesc din această parte de sfânt Ardeal, ca o nevoie de primenire, o plenară dorinţă de regăsire întru aceeaşi frăţietate şi morală creştină sub sceptrul iubirii de neam şi de ţară, purtând numele „Balul portului popular" la care, anul acesta, în jur de 700 de români din arealul văii Târnavelor, Făgăraşului, Hârtibaciului şi ţării Bârsei, şi-au dat întâlnire, având ţel comun, dătător de frăţietate istorică, mândria de a fi ROMÂN. Bogăţia alesăturilor portului popular, jocul şi cântecul alinător de doruri, numărul mare de participanţi purtând inegalabilele straie populare de o diversitate aparte, cuprinzând zonele întregii ţări, dă trăinicie acelei unităţi în diversitate, devenite liantul, armonia ce vine din străfundurile zămislirii istorice a unui popor a cărui morală creştină are, ţel suprem, credinţa, pacea, ospitalitatea, înţelegerea şi buna-cuviinţă.

Aşa cum spunea părintele paroh Nicolae Moga la deschiderea petrecerii, această întâlnire o socoteşte fereastră deschisă dinspre înaltul cerului, de unde ne privesc sfinţii, ne privesc eroii neamului nostru, pătrunşi de acea dragoste nepieritoare, sădind credinţa în Dumnezeu, foarte atenţi la modul în care noi, cei de astăzi, cinstim acest pământ în care ne sunt adânc înfipte rădăcinile neamului românesc întru nezdruncinată comuniune. Pământ în care îşi duc somnul, întru neuitare, eroii şi sfinţii neamului românesc, în care cei de astăzi suntem străjeri, păzind pământul lăsat moştenire, să-l ferim de înstrăinare. „Suntem chemaţi - spunea preacucernicul părinte - şi avem acest mare privilegiu, în această seară deosebită, de a ne bucura, contempla şi a ne împărtăşi cu acea dragoste nepieritoare, sorbind din potirul de frumuseţe al sufletului românesc, în care muzica, cântecul, jocul românesc fac parte din ansamblul vieţii, creând un spectacol spiritual de înaltă ţinută".

De asemenea, primarul oraşului Rupea - Flavius Dumitrescu, alături de viceprimarul Pompiliu Comăniciu, prezenţi la eveniment, au ţinut să transmită un salut de bun-venit, având onoarea şi plăcerea să deschidă cea de a 46-a ediţie a Balului portului popular, cuprinşi de acel sentiment al unei realizări depline şi extraordinare ca spectacol adresat inimii. Mulţumind artiştilor, publicului larg, domnul primar al oraşului Rupea, de 24 de ani, de când conduce destinele oraşului, spunea că primăria, ca instituţie pusă în slujba comunităţii, este obligată să facă investiţii în cultură, sănătate şi învăţământ şi niciodată să aştepte profituri imediate, concluzionând: „Să avem oameni sănătoşi, să avem oameni învăţaţi, să ne respectăm valorile, ţinând aproape de suflet cultura, portul, obiceiurile, tradiţiile, tot ce acest popor are mai curat şi mai frumos". După primar, s-a investit în Casa de Cultură, ca astăzi, grupurile folclorice, formaţiunile de dansuri să aibă unde să-şi facă repetiţiile, unde să realizeze spectacole, unde să-şi desăvârşească arta interpretării în faţa numeroşilor spectatori. Aşa s-a ajuns ca „Junii Cetăţii" să fie invitaţi pe scenele atâtor oraşe din ţară şi din străinătate, reprezentând cu cinste oraşul, amintind despre reparaţiile executate la Muzeul de Etnografie şi Folclor „Gheorghe Cernea", reabilitarea cetăţii Rupea (Ramidava - numele dacic avut în vechime), cât şi alte lucrări înfăptuite, necesare întregii aşezări. Balul portului popular l-a deschis Ansamblul Folcloric „Junii Cetăţii". Pentru ajutorul primit din partea primăriei, de-a lungul existenţei lui, ca semn de preţuire pentru această deschidere şi conlucrare benefică, celor doi edili - purtători de grijă ai oraşului, coordonatorul ansamblului le-a înmânat fiecăruia o „Diplomă de Excelenţă", în semn de recunoştinţă pentru buna colaborare şi sprijinul deosebit acordat proiectelor culturale realizate de ansamblul folcloric „Junii Cetăţii". De-a lungul întregii nopţi, dansul, jocul şi cântecul s-au succedat atât de armonios, încât orele nopţii au devenit clipe, nici nu ai băgat de seamă cum a trecut noaptea.

Programul artistic, de o frumuseţe aparte, a fost întregit de: binecunoscuţii interpreţi de muzică populară Cătălin Doinaş, Alina Roşca, Sava Negrean Brudaşcu, Veteranii „Junii Sibiului"(ăi bătrâni), conduşi de inimoasa coregrafă Silvia Macrea. În programul artistic, presărat pe întreaga noapte, au mai evoluat: Virginia Linul, Grupul de poliţişti „Străjerii Sighişoara", alături de Marcel Avram, Grupul folcloric „Târnava" din satul Ţopa, Lorena Filipescu, mai tânăra interpretă de muzică populară - Ioana Frăţilă. O bună primire, cu priză la public, au avut cântecele interpretate de Daniela Julieta Vlad, Ansamblul „Perla Târnavelor" Mediaş, Grupul „Datini" Bazna, cunoscutul interpret de cântec doinitor de pe Valea Hârtibaciului - Marcel Părău, Marinela Baba, Ştefan Bărbătei, Mioara Greavu, Florin Botoman, Gheorghe Sorea… Pe timpul pauzelor dintre apariţia scenică a artiştilor interpreţi, a cântat orchestra SIRINX SOUND, întreţinând flacăra vie a întregii petreceri.

De remarcat prezenţa domnului prefect de Mureş, Lucian Goga, alături de frumoasa-i soţie, subliniind, ca remarcă personală, încântătoarele costume populare purtate, dându-le acel aer princiar de neaoşi români.

O noapte de neuitat, în care în zori, încet-încet, odată cu risipirea întunericului, rând pe rând cu strângeri de mâini ne-am luat rămas bun de la gazde, luând drumul spre casă, cu gândul la o nouă şi mult aşteptată revedere, nu înainte de a le mulţumi, pentru gândul ales transformat într-o reală şi binecuvântată poveste.

Lasă un comentariu