INTEGRAREA SOCIALĂ A RROMILOR TÂRNĂVENIULUI NU ESTE „FLOARE LA URECHE"

Minoritatea rromă din Târnăveni, pe zi ce trece, devine din ce în ce mai numeroasă, fiind a doua minoritate după cea maghiară, natalitatea reprezentând un indicator relevant pentru profilul demografic al populaţiei ţigăneşti, în raport cu cea a românilor sau a maghiarilor, pe care în perspectiva anilor viitori cu siguranţă o va ajunge şi o va întrece.

Problemele de supravieţuire şi integrare socială a ţiganilor sunt bine cunoscute: sărăcia, analfabetismul, lipsa educaţiei, inclusiv a celor 7 ani de acasă, abandonul şcolar, lipsa actelor de identitate, lipsa locuinţelor, lipsa igienei personale, traiul mizer în locuinţe insalubre supraaglomerate în care trăiesc ca pe vremea Evului Mediu, condiţii ce facilitează şi în cea mai mare parte „lipsa poftei de lucru", lipsa de participare pe piaţa muncii şi căderea acestora în „Capcana sărăciei" şi a excluziunii sociale.

Majoritatea rromilor din Târnăveni nu au nicio meserie sau practică activităţi care nu necesită o calificare: agricultură, zilieri, colectarea sticlelor, peturilor şi fierului vechi, comercializare de floricele şi seminţe, cerşetori, şarlatani, mincinoşi şi hoţi, traficanţi de carne vie şi stupefiante, ghicitori „specialişti", un fel de lideri ai vânzărilor de voturi ale populaţiei rrome, către trişorii campaniilor electorale, în favoarea unora sau altora, a celor care dau mai mult!.. Una dintre cauze poate fi, în mare măsură, dispariţia unor meserii preluate din generaţie în generaţie, cum ar fi cele de lăutari, argintari, fierari, spoitori, cărămidari s.a.

Aceste mari probleme sociale, în mod special cele de educaţie în familie, şcoală şi societate, nerezolvate, determină la rândul lor alte şi alte forme de excluziune socială. Posibil ca o parte dintre rromi, datorită formelor de discriminare, tradiţiilor culturale şi problemelor existente cu care se confruntă să se automarginalizeze, însemnând tot o formă de excluziune socială. Rromii au nevoie de sprijin „inclusiv de propriul lor sprijin" pentru integrarea lor în societate şi nu numai ei, şi ceilalţi cetăţeni, care datorită sărăciei extreme ajung să beneficieze de ajutor din partea statului devenind astfel dependenţi de sistem (E bine, e rău?!). Populaţia rromă prezintă caracteristici speciale în comparaţie cu alte minorităţi, chestiunea acestora nu este una simplă. Se combină aici mai mulţi factori de natură social-economică printre care stilul lor de viaţă tradiţional, principiul „respectabilităţii prin muncă" fiind inexistent, natalitatea foarte crescută. Bineînţeles, sunt şi probleme de ordin psihologic care amplificate pot ajunge la extreme, generând astfel la început comportamente deviante, ulterior infracţiuni.

Planul de acţiune al Primăriei municipiului Târnăveni privind incluziunea minorităţii rrome, cât şi ridicarea standardului de viaţă al acesteia este necesar a fi introdus în strategia de dezvoltare a oraşului ca parte integrantă a planului judeţean de măsuri pentru strategia de dezvoltare a judeţului Mureş cuprinzând: educaţia, ocuparea, sănătatea, locuinţele şi mica infrastructură, cultura, infrastructura socială, justiţie şi ordine publică, administraţie şi dezvoltare comunitară, reducerea absenteismului şcolar, înfiinţarea unei microcantine pentru elevii Şcolii generale nr.3 din „Cartierul umbrelor". Sprijinirea etnicilor rromi pentru demararea unor afaceri şi derularea periodică a unor activităţi de informare şi educaţie sanitară, elaborarea unor proiecte de intervenţie socială pentru prevenirea şi combaterea fenomenului copiilor străzii, organizarea zilelor culturii rrome în municipiul Târnăveni, construirea unor locuinţe sociale cât şi reabilitarea unor clădiri în care locuiesc rromi, pentru realizarea cărora cei doi consilieri ai Primăriei şi Consiliului Local, responsabili cu problemele rromilor, nu trebuie să se limiteze doar la ridicarea indemnizaţiilor lunare!

Situaţia este îngrijorătoare şi fără sprijinul statului, Guvernului şi organismelor judeţene abilitate, al minţilor luminate din cadrul acestei etnii („Nu toţi rromii sunt hoţi şi proşti!") este imposibil de a se ieşi din acest marasm al etniei ţigăneşti atât de numeroase, care creează din ce în ce mai multe probleme!

Lasă un comentariu