„Religie şi... Ştiinţă"

Distribuie pe:

„Fiul meu, nu uita învăţătura mea şi inima ta să păzească sfaturile mele / Căci lungime de zile şi ani de viaţă şi propăşire ţi se vor adăuga. MILA şi ADEVĂRUL să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale; Atunci vei afla har şi bunăvoinţă înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. PUNE-ŢI NĂDEJDEA ÎN DOMNUL din toată inima ta şi nu te bizui pe priceperea ta. Pe toate căile tale gândeşte la Dânsul şi El îţi va netezi toate cărările tale. PĂZEŞTE INIMA TA MAI MULT DECÂT ORICE, CĂCI DIN EA ŢÂŞNEŞTE VIAŢA".

***

„MAI BUNĂ ESTE O BUCATĂ DE PÂINE USCATĂ ÎN PACE, DECÂT O CASĂ PLINĂ CU CARNE DE JERTFE, DAR CU VRAJBĂ. Un slujitor înţelept e mai presus decât un fiu aducător de ruşine. O inimă veselă este un leac minunat, pe când un duh fără curaj usucă oasele. Omul priceput are înaintea ochilor lui înţelepciunea, iar ochii celui rău se uită la capătul pământului. CEL CE ÎŞI STĂPÂNEŞTE CUVINTELE SALE ARE ŞTIINŢĂ ŞI CEL CE ÎŞI ŢINE CUMPĂTUL ESTE UN OM PRICEPUT".

REGELE SOLOMON (1000 î. Hr.-931 î. Hr.), a fost fiu al lui David şi al Batşebei, aşa zis rege al Israelului timp de 40 de ani (971-931 î Hr.), a avut o domnie faimoasă, prosperă şi tihnită, constructorul Templului de la Ierusalim; de la el a rămas proverbială înţelepciunea sa. În anul 2010 s-au făcut descoperiri care atestă realitatea timpului lui Solomon, a faptelor lui şi a zidurilor templului din Ierusalim. Pentru creştinătate, regele Solomon este acela care a cerut de la Dumnezeu înţelepciune pentru a-şi conduce poporul, şi primeşte de la Dumnezeu „o minte înţeleaptă şi pricepută" cum n-a avut nimeni înainte de el, şi cum nu va avea nimeni după el cunoştinţe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi botanicii şi care, pe deasupra, primeşte bogăţii şi slavă, aşa încât în timpul vieţii nu va mai fi niciun împărat ca el. Lui Dumnezeu i-a plăcut lucrul că Solomon n-a cerut nimic pentru el ci pentru popor, nu cum cer alţii: sănătate, bogăţie, sau moartea duşmanilor.

Acesta a scris trei mii de pilde, din care o parte (cca 800) alcătuiesc cartea biblică „Provebele lui Solomon". A alcătuit o mie cinci cântări, în care a vorbit despre copaci, de la cedrul de Liban până la isopul ce creşte pe zid, despre dobitoace, despre păsări, despre târâtoare şi despre peşti. Cărţile istorice ale Vechiului Testament istorisesc că faima înţelepciunii sale devenise aşa de mare încât veneau oameni din toate colţurile lumii ca să audă înţelepciunea dată lui de Dumnezeu. Chiar REGINA SABA a venit să-l încerce prin întrebări grele, dar Solomon i-a răspuns la toate întrebările, încât regina a spus că faima lui este mult mai mare decât i se dusese. Lucrarea Templului din Ierusalim a durat 7 ani şi la ea au participat 70 de mii de oameni de povară, 80 mii de tăietori de lemne, 3.300 de căpetenii, 1.400 de care, 12.000 de călăreţi şi 40.000 de cai. Curtea şi multe dependinţe erau toate din aur. Rămâne proverbială următoarea întâmplare: Două femei prostituate se ceartă pentru un copil. Una o acuză pe cealaltă că şi-a omorât copilul culcându-se din neglijenţă peste el, şi că l-ar fi schimbat cu al ei, în condiţiile când trăiau în aceeaşi casă, născuseră la trei zile distanţă, şi nu era nimeni cu ele în casă. Solomon cere o sabie şi spune să fie tăiat copilul în două şi să fie dat fiecărei femei câte jumătate. Mamei adevărate i se rupe inima pentru copil, aşa încât cu lacrimi de mamă adevărată cere să i se dea copilul celeilalte femei numai să nu fie omorât. Solomon şi oamenii şi-au dat seama cine este mama adevărată şi s-au minunat de înţelepciunea lui Solomon. Dumnezeu, l-a pedepsit pe Solomon prin preluarea regatului de către Ieroboam, pentru faptul că nu a ascultat poruncile Lui, şi în special de a nu se amesteca cu alte popoare. A domnit 40 de ani.

„1001 CUGETĂRI"

 

Lasă un comentariu