O fabulă orientală spune că doi cerşetori trăiau într-o pădure, în apropierea unui sat. Unul era orb, iar celălalt nu avea picioare. Trebuie spus că cei doi cerşetori erau în competiţie, având aceeaşi profesie, cerşeau de la aceeaşi oameni şi pentru acest lucru erau permanent supăraţi unul pe celălalt.
Erau duşmani, nu prieteni. Într-o zi, pădurea a luat foc.
Când s-a întâmplat nenorocirea, cei doi cerşetori au stat o clipă şi s-au gândit: erau ei duşmani, nu îşi vorbeau, dar aceasta era o situaţie de maximă urgenţă.
Trebuiau să-şi salveze vieţile. Atunci orbul i-a spus ologului: - Singurul mod de a scăpa de aici, este să stai pe umerii mei; te vei folosi de picioarele mele, iar eu mă voi folosi de ochii tăi. Numai aşa ne putem salva!
Ologul a înţeles imediat că aceasta era singura soluţie.
Erau duşmani, însă erau inteligenţi; au lăsat la o parte duşmănia, au devenit prieteni şi şi-au salvat viaţa.
