„Credință și tradiție" este genericul acțiunii complexe aflată la a treia ediție. Manifestarea organizată de Primăria orașului Sărmașu și Biblioteca Orășenească „Liviu Rusu", în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Mureș, Televiziunea Târgu-Mureș și Grupul folcloric „Graiul Câmpiei", a avut loc în minunata zi de primăvară (duminică, 13 martie 2016), în frumoasa și primitoarea Casă de Cultură a Orașului Sărmașu, și s-a bucurat de mare succes. Activitatea a avut loc la interferența dintre viața mai mult sau mai puțin plină de desfătări pe care ni le-am permis după sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos și pregătirea pentru sărbătoarea Învierii Domnului, precedată de cel mai îndelungat post, când ne impunem restrângerea de la anumite pofte și plăceri, petrecându-ne viața în abstinență și rugăciune, în comuniune cu Dumnezeu. Poporul român moștenește o valoroasă tradiție de trecere de la o etapă a vieții la alta, așa cum se întâmplă în aceste zile. Momentul este propice pentru a deveni mai buni, mai îngăduitori, și mai înțelegători față de semenii noștri, prin examene de conștiință și comportament. Cunoașterea mai îndeaproape între semeni este una din condițiile realizării acestor deziderate.
Acțiunea de suflet, axată pe credință și tradiție, ne-a prilejuit momente frumoase, plăcute, și de neuitat. La intrarea în Casa de Cultură ne-a întâmpinat o expoziție de artă culinară cum rar s-a mai văzut. Gospodine din inima Câmpiei: Sărmașu, Budești, Fânațe, Tușin și Dâmbu (Sânpetru de Câmpie), Vișinelu… au venit cu produse tradiționale realizate de ele, în gospodăriile lor, realizate cu multă dibăcie și gust, atât la propriu, cât și la figurat. Au predominat mâncărurile de post: sarmale vegetale, chifteluțe și drob de legume, porumb boabe fiert, mâncare de linte, gogoși și minciunele, pâine dospită cu maia, salate și multe altele, realizate din tot felul de produse de post aflate la îndemâna și fantezia gospodinelor, acum în mare confruntare cu degustătorii, în așteptarea calificativelo
La ora 13, sala de spectacole a Casei de Cultură era arhiplină, în așteptarea programului care se anunța generos. Au sosit și invitații din Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, și din județul Bistrița-Năsăud. Deschiderea activităților i-a revenit doamnei Dinuca Burian, coordonatoare și inițiatoare a programului, care a salutat publicul și a prezentat invitații, după care a oferit cuvântul domnului Nicolae Băciuț, Directorul Direcției Județene pentru Cultură Mureș, în calitate de partener și moderator. În cuvântul său, domnia sa a apreciat activitatea culturală de la Sărmașu, prin acțiunile organizate periodic, prin varietatea și nivelul lor, după care a trecut la prima evocare, a actorului Ovidiu Iuliu Moldovan, personalitate marcantă a artei teatrale românești, originar din satul Vișinel, orașul Sărmaș. Valoarea sa impune instituirea unei case memoriale, forme mai puțin practicate în județul Mureș, dar care ar putea stimula interesul turistic pentru această zonă și, totodată, un îndemn al prețuirii actorului, în zilele noastre uitat chiar și de colegii săi, și de instituțiile de cultură abilitate. Totodată ne-a dezvăluit și un secret, și anume acela că lucrează la o monografie despre actorul de teatru, scenarii radiofonice, de filme și chiar și autor de versuri și piese de teatru. A urmărit întotdeauna rostirea sa poetică, atât de firească de mare profunzime și vibrație. Nicolae Băciuț și-a încheiat evocarea sa cu recitarea poemului Odă în metru antic de Mihai Eminescu, din repertoriul actorului.
Apoi i-a fost oferit cuvântul fratelui actorului, Cornel Năsălean, venit de la Cluj-Napoca pentru a fi prezent la acest moment omagial semnificativ în viața familiei. În expunerea sa, a făcut referiri la anii de școală. Îi plăceau mult cărțile, dorea să le aibă. Știa multe poezii și îi făcea plăcere să le recite. A fost un bun creștin, a făcut donații pentru biserici și a susținut recitaluri cu specific religios în acestea.
O altă personalitate evocată a fost Melinte Șerban, cadru universitar, manager cultural, critic și istoric literar, redactor de emisiuni radiofonice și editor de cărți, originar de la Balda. Activitatea sa a fost evidențiată de subsemnatul, semnatar al acestei cronici, fiindu-mi prieten apropiat. Împreună am pus bazele unui cenaclu literar la Târgu-Mureș, în anul 1957, avându-i alături pe Traian Dragoș, Alexandru Munteanu, Trifan Tompea, Septimiu Bucur ș. a. După evenimentele din 1989 am pus, tot împreună, bazele Fundației Culturale „Vasile Netea", scoțând împreună cunoscutele Caiete mureșene, care cuprind oameni, locuri și fapte din județ. Recunoașterea meritelor sale de către Consiliul orășenesc s-a făcut prin conferirea titlului de Cetățean de onoare al orașului Sărmașu. O personalitate cu care orașul se mândrește!
Au urmat prezentările de cărți: un eveniment editorial la Sărmașu îl constituie apariția postumă a volumului de versuri „Aproape de Steaua Polară", de Vasile Pop (Editura Nico, 2016). Sărmășan de origine, nu a visat în timpul vieții să-și expună gândurile într-un volum. Le-a scris pentru el, la început din dragoste pentru patrie, pentru oameni, de nemulțumire, împlinire sau neîmplinire, lucruri care îl frământau într-o relativ scurtă perioadă de timp (1989-1990). Poemele sale sunt descoperite și publicate într-o plachetă care confirmă talentul poetic al autorului. Volumul se bucură de un cuvântul al realizatorului de emisiuni al Televiziunii Târgu-Mureș, Mihai Teodor Nașca, prezent la această lansare și care susține versurile lui Vasile Pop ca pe un „manifest al deșteptării".
O altă carte supusă atenției publicului este cea a Colonelului (r) Gheorghe Bănescu, „Demers pentru adevăr", vol. II, având ca subtitlu, Din culisele serviciilor secrete românești - Dosarul «Comoara din deal»" (Editura „Vatra Veche", 2016). Cartea este prezentată și apreciată de Lazăr Lădariu ca „O carte-document", cuvinte sub care se ascunde prefața domniei sale. Cartea surprinde salvarea unor documente cruciale privind istoria României, cărora li se pregătea scoaterea din Țară, acțiune deconspirată de către organele de Securitate. Între ele se aflau documente privitoare la prima unire a românilor sub Mihai Viteazul (1599-1600), de atestare a orașului Sighișoara (1280) și multe altele, descoperite la Biserica Evanghelică din Sighișoara în anul 1969. Despre autorul cărții a vorbit colonelul (r) Mircea Dorin Istrate, președintele Ligii Scriitorilor, filiala Mureș, fost profesor și muzeograf, iar în acele timpuri coleg de serviciu cu autorul volumului.
Apoi, preotul Ilie Bucur a făcut câteva recomandări creștinești privitoare la normele etice și morale ale Postului cel Mare, premergător sărbătorii Sfintei Învieri.
În final, rapsodul popular Vasile Soporan a încântat publicul cu melodiile sale, secondat de solistele Oana Bogdan Pop și Denisa Pârje.
Un proverb românesc spune că „Omul sfințește locul", dicton care i se potrivește întru totul doamnei Dinuca Burian, care și-a asumat nu numai conducerea instituției cărții - Biblioteca, ci și întreaga activitate cultural-artistică a orașului, conferindu-i vigoare și profesionalism.
