La începutul acestei săptămâni, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat un anunț conform căruia se recunoaște denumirea de Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru telemeaua de Ibănești, după ce, în urmă cu 10 zile, aceeași denumire a fost atribuită salamului de Sibiu.
Informația a fost făcută publică de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul unei conferințe pe tema dezvoltării rurale. Ministrul (citat de AGERPRES) a precizat că telemeaua de Ibănești ar fi putut fi protejată mai repede, însă oficialii europeni au avut de rezolvat o contestație a Greciei, referitoare la produsul „telemes". În cele din urmă, lucrurile au fost clarificate și s-a căzut de acord asupra unui text final, agreat de părți.
Ministerul Agriculturii a mai identificat alte șase produse românești care au potențial de a primi recunoaștere europeană, următorul pentru care se fac demersuri în acest sens fiind „novacul afumat". De asemenea, se urmărește și omologarea denumirii de „produs montan", pentru care există deja legislație, a mai precizat ministrul. Primul produs românesc înregistrat la nivel european a fost magiunul de prune Topoloveni, în 2011. Ministrul a explicat că aceste produse vor purta o etichetă care să le certifice valoarea deosebită și nu vor putea fi copiate de alți producători decât în arealul delimitat și cu acceptul asociației care a solicitat recunoașterea lor.
Achim Irimescu este decis să obțină recunoașterea Comisiei Europene drept Indicație Geografică protejată și pentru kurtos kalacs, despre care a afirmat, potrivit aceleași surse, că „este un produs românesc atestat din 1784 ca fiind realizat de o doamnă de naționalitate română, dar cu cetățenie maghiară, din Transilvania. Acesta este produs în toată regiunea, în Cehia, Ungaria și chiar în Slovacia și, având în vedere că atestarea este pe Transilvania, nu am niciun dubiu că va trebui recunoscut, sigur, pentru România". Reamintim că, în urmă cu câteva luni, această inițiativă a ministrului Achim Irimescu a fost vehement criticată de președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, potrivit căruia colacul secuiesc „este pe cale să devină un produs Hungaricum, fiind clasificat drept una dintre valorile maghiare cu importanță națională deosebită".
Conform statisticilor, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care UE deține 1.404, cele mai multe fiind din Italia.
